joi, 28 martie 2019

CODUL PATRIMONIULUI CULTURAL CU OAMENI PUTINI

Maine e ultima zi pentru depunerea dosarelor de candidatura pentru posturile de experti scoase la concurs pentru finalizarea Codului Patrimoniului Cultural:

https://www.umpcultura.ro/ctg_3_oportunitati-de-angajare_pg_0.htm 

E al doilea apel si nu se inscrisese nimeni pana azi, desi am inteles ca macar pentru imaterial exista un dosar ce urmeaza a fi completat maine.

marți, 1 ianuarie 2019

ARHITECTURI PRIVATE 10



Sa incepem anul cu un semn purtator de noroc ... 
Buda era proiectata in 1881, pentru Palatul Directiunii Generale a Ministerului de Interne din strada Vestei, cu hartie inaintata de directorul de la acea vreme, C.F.Robescu. De fapt, asta era Palatul Postelor si Telegrafului, pe locul caruia s-a construit mai tarziu cladirea Creditului Funciar Urban, care a adapostit mai recent Universitatea Spiru Haret. 
Documentul este la AN SMB, Fond PMB Tehnic, dosar 19/1881.

vineri, 28 decembrie 2018

NIŞTE GRAJDURI BUCUREŞTENE 3

Din 1883, acesta este proiectul unui grajd care se afla pe o proprietate de la intersecţia străzilor Sf. Ion cel Nou şi Mămulari. Dosar aflat la AN SMB, fond PMB Tenic, dosar 12/1883.



Cum naiba să te cheme Mihalache dar, ca bărbat, să semnezi "M. Mimi" !?

sâmbătă, 22 decembrie 2018

TIMPUL TRECE

In urma cu aproape 8 ani (!!!), imaginam un traseu si niste solutii de inserare a unui transport eficient din Drumul Taberei, sustinand ideea ca metroul nu trebuie sa fie neaparat unul ingropat. Si credeam atunci ca o solutie rezonabila ar fi fost una de suprafata, cu intersectii marcate de statii cu ronduri ample de circulatie pietonala. Vad ca o astfel de solutie e destul de interesanta atunci cand o fac niste chinezi:


Prezentarea face parte dintr-o serie: https://www.msn.com/en-xl/northamerica/northamerica-life-arts/a-journey-round-some-of-the-worlds-most-impressive-traffic-circles/ss-BBRfUN2?li=BBKxJ6T&ocid=mailsignout#image=2 Intre timp, dupa cum anticipasem, metroul ingropat de Drumul Taberei cam bate pasul pe loc.

joi, 4 octombrie 2018

FLOTILA DE PE BEGA


Am aflat ca la Timisoara s-a inaugurat primul sistem de transport public pe apa. Bravo! 
Acest lucru s-ar fi putut face si la Bucuresti, in urma cu 135 de ani daca ... 
Nu e o afirmatie "la misto". Pentru ca am studiat aceste dosare aflate la Arhivele Nationale - Serviciul Municipiului Bucuresti, fond PMB Tehnic, dosar 41/1883 si fond PMB Secretariat, dosar 30/1889, le-am si integrat intr-un fragment din teza mea de doctorat. Acolo, la paginile 80 si 81 ziceam asa:

"Prin urmare, o intenţie mai veche dar transpusă în lege abia în 1865, anume de a rectifica cursul Dâmboviţei inclusiv pentru a-i asigura nişte cheiuri atractive imobiliar şi funcţionale din punct de vedere al circulaţiei, s-a văzut finalizată doar după două decenii. Mai mult, prima axă majoră a capitalei este rezultatul nu al unei gândiri strategice de urbanism pur ci ca o dezvoltare conexă rezultată din necesitatea prioritar tehnică de a asigura un curs regulat al râului Dâmboviţa, fără pericolul permanent al inundaţiilor şi pentru a asigura o mai bună salubritate a malurilor. Atractivitatea rezultată însă în finalul acestei operaţiuni majore s-a manifestat inclusiv prin mai multe intenţii private de a concesiona activitatea de navigaţie pe cursul râului în zona sa urbană. Solicitările datează din anii 1883 şi din 1899 , cele din 1899 fiind făcute chiar de către patru ofertanţi distincţi. Prima ofertă făcută lua în calcul faptul că lucrările de canalizare nu erau finalizate şi anticipa cu un an acest eveniment cu argumentaţia că în toate oraşele europene care au canalizat râurile ce le traversau existau astfel de servicii de transport, unul dintre exemple fiind cel al vaporaşelor “La Mouche” din Paris. Dacă luăm în calcul şi afirmaţia lui Frédéric Damé referitoare la faptul că deşi au existat opţiuni mai ample pentru cursul Dâmboviţei s-ar fi ales soluţia cea mai meschină , prin legile referitoare la cursul Dâmboviţei obţinem un tablou destul de exact în raport cu capacitatea administrativă a epocii de a pune în operă un deziderat de dezvoltare în concordanţă cu ceea ce se întâmpla în marile oraşe europene ce erau luate, într-un fel sau altul, drept model de dezvoltare."

marți, 31 iulie 2018

MATACHE MĂCELĂRITU

             

Dacă vezi această imagine şi apoi pe cea de alături, nu îţi vine parcă să te gândeşti la aceeaşi casă. Însă ea este o casă, mai bine zis a fost o casă pe vremea când se trăia în zona Pieţei Matache.



Nu poţi să mai faci azi diferenţa între cauze şi efecte.



Au apărut oare monştrii urbanistici şi arhitecturali ca un efect sau ei sunt chiar cauza (prin anticiparea lor de către unii)?



Am încercat şi voi încerca să caut nişte explicaţii printr-o serie de articole. Primul a apărut.

miercuri, 18 iulie 2018

AM GĂSIT DE CUVIINŢĂ SĂ DEMISIONEZ 2

Astăzi am depus la registratura Ministerului Culturii (aparent şi al Identităţii Naţionale) demisia mea din noua secţiune de evidenţă a noii Comisii Naţionale a Monumentelor Istorice în care fusesem numit prin ordinul de înfiinţare din 18 iunie 2018. Motivele erau mai multe şi iniţial le întinsesem pe două pagini. Am vrut însă ca să mai reduc din tonul polemic aşa că am încercat să selectez doar esenţialul. Vorbele nescrise îmi stau însă pe limbă ... 
Ataşez textul (pe care vă recomand să-l deschideţîntr-o pagină separată pentru o lectură uşoară):

miercuri, 4 iulie 2018

RFI

Azi am fost si am zis diverse chestii la RFI. Cred ca am luat-o si pe alaturi de subiect pentru ca n-am avut nicio pregatire a discutiei, a fost pe principiul "primul intrebat, primul raspuns".
Urmele au ramas pe pagina de Facebook a postului de radio. Daca stiam ca si filmeaza mi-as fi luat si eu o camasa pe mine si o peruca ...

sâmbătă, 23 iunie 2018

Ziua Drapelului Național


Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Primăria Capitalei și Asociația Istoria Artei vă invită în str. Batiștei nr. 15 cu ocazia Zilei Drapelului Național marți, 26 iunie, ora 18:30, la conferința științifică din cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”. Prezintă: 
- istoric de artă dr. Oana Marinache: Considerații asupra arhivelor de arhitectură 
- dr. arh. Adrian Crăciunescu: Un „Paul Smărăndescu” inedit 
- istoric dr. arh. Andrei Razvan Voinea: Stilul neoromânesc și arhitectura locuințelor ieftine 

În cadrul proiectului cultural inițiat de Asociația Istoria Artei se desfășoară mai multe activități în cursul anului 2018, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri: 
- cercetare de arhiva pentru arhitecții Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Paul Smarandescu, Gheorghe Simotta, Statie Ciortan si Victor Stefanescu, 
- completarea blog-ului http://arhitecturaneoromaneasca.blogspot.ro/ cu materiale de arhivă și de pe teren,
- organizarea a 30 ateliere de istorie urbană gratuite în școli, a 3 conferințe de specialitate susținute de invitatați de seamă, a 6 tururi ghidate gratuite pe urmele fiecărui arhitect menționat, 
- editarea a 500 exemplare din catalogul pentru publicul larg și instituțiile culturale partenere. 

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.  Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.