sâmbătă, 20 iulie 2013

GALANTARUL DE SAMBATA XIV

Iata galantarul unei carciumi din centrul vechi al orasului Strasbourg. Nu m-am hotarat daca sa spun despre aceasta imagine ca-mi place mai mult ziua sa ca-mi place mai mult pe timp de noapte ... Imaginile sunt si ele vechi, din 2005.



Stiu ca trebuia sa postez asta la PozeDECAT ...

miercuri, 17 iulie 2013

George Mandrea sau grajdul negasit ce iti place, altuia nu-i face

Pentru ca in articolul anterior mentionam semnatura arhitectului George Mandrea, "capul serviciului cladiri" (unii spun ca a fost arhitect sef al orasului ceea ce nu e exact) din serviciul tehnic al primariei Bucurestilor, am zis sa arat ceva  proiectat de el. George Mandrea este cunoscut pentru ca este autorul castelului de apa numit Foisorul de Foc ce adaposteste azi Muzeul Pompierilor. In titlul articolului am amestecat insa mai multe lucruri despre care vreau sa vorbesc aici.
Primul este legat de faptul ca, destul de recent, am facut o cercetare pentru niste case disparute din strada Minervei, azi Vasile Conta (azi insemnand cu incepere din 1907). Anterior mai fusesem implicat in cercetarea arhivelor pentru aceasta strada in mod indirect, prin studiul ce se facea pentru toata zona protejata nr. 32 Vasile Conta. Si cu toate astea, proiectul casei din strada Minervei nr. 8 din 1893 a scapat periajului arhivelor; a aparut dintr-o cercetare cu alt scop, intamplator. Casa mai exista si azi, chiar daca are o travee in plus: 

La 1893, Mandrea semna un proiect pentru Ioan Rozescu, noul proprietar de atunci al parcelei care pe planul de aliniere al strazii din 1889 (ce se afla la AN-DMB, fond PMB Alinieri) apare ca trebuia partial expropriata pentru aducerea pe linie. Pe acest plan, numele vechiului prorietar (Gheorghe Roman) este taiat si inlocuit cu inscrisul "Rozescu", alaturi de indicatia '93 care confirma data proiectului de autorizare de care vorbim aici. In 1895 casa era deja facuta iar proprietarul este inscris "Ion Orozescu", nume corectat in 1911 cu "Ion Rozescu":


Am mai aratat ca Mandrea fusese un functionar al primariei care putea confirma sau infirma respectarea regulamentelor cu consecinta in autorizare sau respingerea autorizarii. La o postare cu eticheta "Gottereau" chiar il vedeam semnand sub viza autorizarii lui Paul Gottereau:
 
Pentru acea cladire, Mandrea facea initial urmatorul referat de respingere a autorizarii : "Se refuza, curtea cladirii nefiind 1/3 din suprafata proprietatii" - referire la faptul ca, atunci, regulamentul interzicea ceea ce am numi azi un "P.O.T. mai mare de 66%".


Trei ani mai tarziu, in Minervei 8, arhitectul Mandrea gandea ca poate incalca regulamentul de constructii pe care ar fi trebuit sa-l stapaneasca la perfectie dupa ce fusese "capul serviciului cladiri" din primarie. Regulamentul interzicea plasarea grajdurilor la strada, cu ferestre spre spatiul public, asa cum desenase el proiectul acestei case. Si uite asa Mandrea s-a vazut la randul sau refuzat in ce priveste autorizarea acestui proiect (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 16/1893):
S-a facut "decat" casa pana la urma. Si aia, dupa cum vedem, are o fereastra in plus fata de ce desenase arhitectul. Situatia unei erori de desen am mai mentionat-o si in alt caz, al casei vechi din Selari 14 care, desi avea 6 travee, un proiect de la 1900 o reprezenta avand 5. 
Si-am incalecat pe-un proiect si v-am aratat iar cum era defect ...

sâmbătă, 13 iulie 2013

GALANTARUL DE SAMBATA XIII

Pe strada Lipscani (undeva, nu stiu), un proprietar pe nume Steiner comandase un proiect unui arhitect pe nume Iulius Hraby. Seful serviciului cladirilor, arhitectul George Mandrea viza acest proiect in 1890:


Detaliul galantarului:


sursa: AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 42/1890, fila 225

sâmbătă, 6 iulie 2013

GALANTARUL DE SAMBATA XII

Daca te lipesti de fatada Palazzo Rucellai din Florenta poti fotografia aceasta eleganta Loggia de Rucellai.


Au ocupat spatiul pentru un comert variabil (am vazut fotografii in care acolo expunea Bang & Olufsen) dar vi se pare ca aface acest galantar simplu e ... simplu?


Foaia de geam este foarte mare dar, mai complicat, fiind in spatele capitelurilor trebuia sa rezolve si o problema de geometrie descriptiva. Si de masuratori exacte. Au fost conditionati de tirantii care impiedica desfacerea boltilor iar boltile au impus decupajul exact al sticlei din partea superioara. Less is more.

joi, 4 iulie 2013

Centralizarea regionalizarii sau derapajul politic in cultura 2

Un personaj politic malefic spunea de curand ca nu mai este la varsta pubertatii ca sa creada orice spun niste anume politicieni. De exemplu, se spunea ca au existat deficiente in activitatile comisiilor zonale ale monumentelor istorice care impun desfiintarea acestora. Vreti niste exemple? 
Iata unul de la Iasi: 
Sau ce spunea dl. dr. arh. Virgil Pop in urma cu mai multa vreme la Cluj: 

La fel pot sa spun si eu ca, la varsta mea, nu mai pot sa cred in coincidente. De exemplu, as putea sa cred ca e o coincidenta ca in prima sedinta a comisiei monumentelor istorice eliberata de "conflicte de interese", in sectiunea sa de urbanism si zone protejate, s-a dezbatut problema Rosiei Montana. La fel as mai putea sa cred ca e o coincidenta ca, dupa ce s-a schimbat guvernul, a fost inlocuit secretarul de stat pentru patrimoniu care, pe problema demolarii Halei Matache, ridicase probleme de procedura si de incalcare a unor principii din domeniul pe care-l avea in sarcina. Coincidenta sta in faptul ca noul secretar de stat a introdus problema Halei Matache la mai putin de doua saptamani de la instalarea in functie, la capitolul "diverse", in dezbaterea CNMI si a smuls un aviz ca sa fie Oprescu in legalitate. Hala s-a dus imediat. In acelasi loc unde e probabil stocata (?) piatra cubica.
Pai nu cred in astfel de coincidente. Mai ales ca vedem in ultima vreme tot felul de alte mici ciupeli legislative pe care unii le mai observa si le anunta dar la care lumea nu reactioneaza, in buna traditie romaneasca, in niciun fel. O chestiune ar fi recenta adoptare a unei legi care vulnerabilizeaza niste zone protejate in ce priveste organismele modificate genetic, motiv pentru care au fost mitinguri de protest uriase in alte tari. Care in principiu sunt mai civilizate decat a noastra. Vedeti insa ca asta se pupa cu diminuarea drastica a timpului in care se poate reactiona la astfel de mitocanii caci exista pe teava un proiect de lege care sa faca acest lucru in raport cu procedurile de evaluare pe mediu! Fireste, o coincidenta. 

Am rugat pe inepuizabilul Acuvio sa ma ajute si sa imagineze cateva combinatii de imagini in relatie cu Cappadocia. A fost generos si s-a orientat si asupra altor situri de patrimoniu mondial UNESCO. Adica am vrut sa vedem daca situatia Rosiei Montana s-ar suprapune peste Cappadocia, oare turcii ar proceda la fel? 
Iata cum ar fi daca turcii ar da de petrol acolo: 

Ce-ar face englezii daca vantul ar fi suficient de bun la Stonehenge? 

Dar daca Iordania ar geme de aur la Petra? 

Pare de negandit nu? Asadar intreb si eu mereu: de ce la Rosia Montana ar trebui sa acceptam asa ceva? Si, mai ales, ceterum censeo ... luxemburghezii si elvetienii sunt printre cei mai instariti oameni din lume in ciuda faptului ca ei nu au nicio resursa minerala si nici macar iesire la mare !