sâmbătă, 30 aprilie 2011

Hala Matache out ... and over?






Am aflat cu mahnire ca plenul CNMI a avizat destul de recent demontarea si transferul Halei Matache pe un amplasament retras din calea inutilului bulevard Victoriei-Uranus. Informatia este, cum ar veni, "pe surse" caci pagina ministerului, desi frumos reconfigurata, nu contine datele. Tot recent am aflat ca, cel putin temorar, lucrarile la acest bulevard au fost declarate (ceea ce era de domeniul evidentei citind corect legea urbansimului alaturi de cea a monumentelor precum si a autorizarii constructiilor) ca fiind ilegale. In cursul lunii martie OAR a organizat o dezbatere pe tema bulevardului si a demolarilor abuzive, dezbatere la care am avut onoarea sa fiu invitat a participa. Un rezumat al discutiilor a fost distribuit de catre OAR din care am selectat doua imagini (ca nu puteam populariza altfel):





Rezumatul este sumar si nu reflecta fidel ceea ce s-a spus acolo. A existat o prezentare a dlui profesor Constantin Enache si luari de pozitii, unele critice aspre si unele de sustinere rezervata. In piata publica dl. Enache este bestelit grav, uneori cu oarecare mitocanie. Vreau sa afirm aici un lucru: nu sunt de acord cu ceea ce a proiectat dl. profesor Enache dar nici n-am sa-l fac de ocara ca persoana pentru ca il pretuiesc prea mult. Pentru ca il cunosc de aproape 25 de ani si pentru ca am privilegiul sa-i pot exprima indoielile mele in mod direct atunci cand le am.



Iata care sunt de fapt acestea:



1. Ca proiectant, domnia sa sustine ca doreste sa protejeze prin acest nou bulevard atat Calea Victoriei cat si Bd. Magheru prin preluarea unei transe de trafic de pe acestea astfel incat Calea Victoriei sa poata capata statut de pietonal si "oamenii" sa poata fi adusi mai direct in "orasul interzis" - adica in zona ramasa destructurata in urma demolarilor din zona Rahova pentru Casa Populatiei.


Eu spun ca este o greseala pentru ca Bd. Magheru a fost proiectat pentru trafic in spiritul convingerilor epocii (foarte prezente in opera teoretica a lui Le Corbusier printre altele) iar Calea Victoriei nu are ratiunea de a fi pietonala, in orice caz nu pe o lungime atat de mare. Apoi am mais pus, dar nu s-a reflectat in rezumat, ca nu inteleg demersul de demiurg de "a aduce oamenii" dintr-o parte a orasului in alta cand nu exista nicio statistica public sa ne spuna CINE, CATI si DE CE AR DORI ACEI "OAMENI" sa ajunga cu automobilul din Piata Victoriei in Rahova. Cu atat mai mult cu cat insusi dl. Enache sustinea in prezentare ca e greu azi sa faci un transfer de public pe axa nord-sud. Acest aspect a mai fost accentuat si de dna profesor Derer care a intrebat ce alternative au fost luate in calcul la intocmirea PUG in 2000 (care fundamenteaza demersul de azi) pentru a vedea daca se putea evita toata povestea asta. Raspunsul a fost, ceea ce era evident oricum, ca NU AU FOST LUATE IN CALCUL ALTERNATIVE.



2. Deschiderea acestei artere ar usura traficul de pe celelalte doua magistrale invocate.


Am aratat, destul de confuz reflectat in rezumat, ca usurarea traficului s-ar fi putut face in primul rand prin aplicarea legilor, a codului rutier in speta. Am aratat ca largimea carosabilului nu e o garantie a imbunatatirii traficului si am indicat ca exemplu Soseaua Chitilei care este mai mult decat generoasa dar nu e utilizata decat pe cate un fir de sens din cauza depozitelor de materiale de constructii, a stationarilor ilegale in dreptul refugiilor de tramvai, metehne pe care le au si alte artere majore ale capitalei. Calea Victoriei s-ar putea diminua la capitolul carosabil in favoarea trotuarelor cu conditia ca debuseul in unele zone critice sa poata fi asigurat. Gatuirea se face, cu precadere in zonele de iesire-intrare din zona cuprinsa intre Stirbey Voda si Bd. Elisabeta ca urmare nu a traficului pe Calea Victoriei ci a relatiei cu transversalele sale. De aici si parerea mea ca largirea Buzesti nu rezolva in sine nimic, putea fi gasita o solutie alternativa de sensuri unice pentru asta. Ca proba, tronsonul largit dintre Sevastopol si Piata Victoriei este si cel mai strangulat "gratie" imobilelor de birouri prea mari in zona comparativ cu capacitatea lor de a primi autoturismele proprii sau ale vizitatorilor. Ca sa nu mai dau exemplul monstruosului sediu BRD din Ion Mihalache ce actioneaza ca un gat de palnie odata ce ai venit dinspre Turda si ai dat in masinile lasate pe trotuar in vecinatatea celei mai urate cladiri de birouri din Bucuresti.






Acum sa revin la alternativele care nu au fost studiate. Una dintre ele se refera chiar la Hala Matache care trebuie mutata vreo 10 metri pentru ca nu incap copaceii post-largire. Plansa cu care am inceput articolul este o ilustrare din articolul prietenului Popescu pe care sigur l-ati citit. Din aceasta plansa rezulta cel putin o gogomanie, iar cu tristete spun, acceptata de CNMI. Latirea strazii ar presupune taierea fatadei casei onorabilului Haralambie Botescu pe care o vedeti mai jos intr-o imagine din acelasi articol de la Idei-Urbane:







Din plan se vede ca o parte din fatada ar urma sa fie rabatuta cateva grade pana la asigurarea paralelismului cu axul drumului. Eu incadrez asta la o noua categorie de restaurare: DECAT O MINCIUNA MAI BINE UN FALS! In primul rand pentru ca nu vad cine va face asta fara sa distruga de fapt intreaga casa din spatele fatadei ...



Eu cred ca se poate evita toata aceasta tevatura modificand foarte simplu solutia de trafic ce presupune doua fire pe sens pentru auto si un ax cu tramvaie. Daca fluxul de mers spre Uranus ar fi deviat din dreptul casei Botescu prin spatele halei, pe strada care era configurata inca inainte de 1846 (cum aratam inca dintr-un articol anterior) s-ar putea rezolva problema.









Se vede din orice cadru de pe Norc sau Google ca strada este capabila sa preia doua fire de trafic auto in regim de sens unic. Am ilustrat mai jos cum ar fi aceasta solutie ce ar lasa si casa Boteanu in pace si ar da si un sens nou Halei Matache. Mai curand ar fi acceptabil de mutat bustul lui Haralambie Botescu si incorporat unei statii de tramvai care sa lase astfel fluxul auto catre Piata Victoriei sa se desfasoare pe doua fire. S-ar putea crea o subtraversare si spatii comerciale suplimentare care sa comunice cu spatiul interior al halei care, evident, ar trebui restaurat. Cand ma refer la restaurare ma refere la revenirea macar partiala la imaginea originala a spatiului, cu structura sa metalica tipica mijlocului de secol XIX, cea pe care lumea n-o vede azi din cauza ambalajului din anii '30 ai sec. XX. Detaliile le-a ilustrat Radu Oltean foarte bine la el pe blog. Am lasat pe plan o mica macaroana galbena care indica latimea cursului tramvaielor, curs pe care l-a indicat apoi pe langa Hala Matache ce ar deveni asa un nucleu legat de transportul in comun.


In mod normal asta ar fi o leapsa pentru dl. Popescu dar stiu ca e prins cu viata reala ...



Ce vreau sa scot in evidenta cu acest articol este ca, desi lucrarile sunt momentan ilegale, acestea vor reveni pe fagasul trasat de stapanire iar hala va fi afectata. Nu cred ca demontarea si montarea ii vor face bine si oricum intr-un nou amplasament, intr-un front de strada, nu va mai avea aceeasi noima. Este un abuz de folosire a principiilor Chartei de la Venetia caci stramutarea trebuie sa fie o solutie extrema, in cazuri exrtreme si cand nu mai exista alternative. Ori aici alternativele nici n-au fost luate in calcul macar! Si asta poate si ca urmare a faptului ca, spre marea mea nedumerire, arhitecti cu experienta refuza sa vada mai departe de fatadele si aspectul dezolant actual si-si pun intrebari in raport cu justetea prezentei Halei Matache pe lista monumentelor istorice ...

vineri, 22 aprilie 2011

Sic transit gloria mundi















POATE-MI SPUNE SI MIE CINEVA DE CE NU MAI POT SA FAC NICIO EDITARE A ARTICOLELOR , MOTIV PENTRU CARE SE GASESC ASA DEZLANATE, CU SPATII AIUREA, FARA PARAGRAFE ...

Zilele astea am strabatut cimitirul Bellu ceva mai atent. Impresionante sunt unele dintre operele de arta prezente acolo (si care n-au apucat inca sa fie alterate)! Dar parca si mai impresionant este faptul ca multe personalitati care au marcat istoria au locurile de veci intr-o stare de degradare si de uitare de neiertat. Administratia cimitirului se straduieste totusi sa tina lucrurile in ordine caci am vazut in mai multe locuri oameni de la intretinere fie maturand vegetatia uscata, fie spaland statuile, fie pregatind mici reparatii locale.


Dintre cei inmormantati la Bellu, unii si-au imprumutat numele unor artere importante, altii au si monumente publice, unora le-au supravietuit si locuintele. Am selectat cateva cazuri ce m-au pus pe mine pe ganduri.


Primul concesionar din cimitir - C.A. Rosetti. Timpul (precum ziarul in care-l toca Eminescu) l-a cam napadit:



C.A. Rosetti este printre privilegiatii care sunt onorati in spatiul public din oras desi locul sau de veci e cam paraginit. Tot cu onorurile primariei a fost inmormantat un alt personaj public al vremii sale: Grigore Serurie. Nu mai stim azi nimic despre el decat daca citim unele scrieri virulente ale lui Eminescu la adresa lui sau a lui Rosetti. Niciunul dintre cei doi, dupa Eminescu, probabil ca n-ar fi avut parte de asemenea epitafuri.


Nu mai stim azi daca votul consiliului era indreptatit sau nu; peste Serurie s-a intors pagina istoriei. O pagina publicata de primarie care purta numele omului politic totusi publicasem si eu.


Marele Primar Pake Protopopescu are un cavou proiectat de Ion Mincu. Cavoul este intr-o stare destul de proasta si ar necesita o operatiune de restaurare, cu conditia sa se gaseasca niste tinichigii adevarati! Omul politic a marcat capitala si pentru asta exista un bulevard cu numele sau. Iata un document din 1871 semnat de Pake Protopopescu, pe atunci in varsta de 26 de ani si avocat al municipalitatii:





La 48 de ani, Pake Protopopescu se instala deja in locul sau de veci:




Pake Protopopescu, fara a avea totusi un monument mult mai impresionant decat altii, este mai privilegiat decat Grigore Capsa, de exemplu. Familia Capsa inca mai are pastrata memoria de monumentul pe care l-au lasat in capitala, pe Calea Victoriei, dar locul lor de veci nu reflecta deloc gloria trecuta.





Astazi, Grigore Capsa nu se remarca decat prin faptul ca este trecut primul pe o placa de mormant desprinsa de context ...





Printre cei de la Bellu se afla si fostul ministru Toma Stelian. Acesta a lasat o casa monumentala, azi sediul PSD. A scris despre aceasta cladire Simina Stan in articolul de aici, de unde am luat si imaginea asta modesta:





Toma Stelian a mai locuit in Casa Algiu de pe Calea Victoriei dar aparea, pe planul orasului din 1911, ca proprietar al acestei case din Lipscani:



Casa fusese construita (fara cupoleta de colt) in 1873 de un anume Christu Petru si a fost extinsa cu un tronson in aceeasi maniera, pe strada Selari in jos. Ca o coincidenta pentru acest articol, autorizarea acestei case a lui Toma Stelian s-a facut in acelasi an si este arhivata la arhivele nationale din Calea Vacaresti in acelasi dosar cu cladirea fratilor Capsa prezentata mai sus. Dupa toate aceste peripluri imobiliare, Toma Stelian s-a stabilit definitiv in acest cavou fal(n)ic:




Cine nu a auzit de Luigi Cazzavillan? Lui i se atribuie o proprietate din strada Temisana, azi aflata in ruina. Unii spun ca aceasta casa e in ruina pentru ca terenul e mai scump si asata face ca trebuie demolata. Casa e insa asa pentru ca se afla pe locul unei vechi gropi de nisip, in planul Borroczyn fiind denumita groapa "Popii Ionita". Fundatia a fost inadecvata acestei situatii asa ca astazi avem asta:





Imaginea este dintr-un articol al ziarului Adevarul. Eu pretuiesc insa mai mult ce scrie Simina Stan in Jurnalul National. Ea demonstra aici de ce aceasta casa nu prea are legatura cu Cazzavillan. Insa la Bellu Cazzavillan are o casa certa, pe care o ocupa neintrerupt de ceva vreme:








Altii au fost insa rasi cu premeditare din istoria fizica a orasului. Ma refer aici la Dobre Nicolau. Raiden publica la el imaginile casei acestui antreprenor inainte sa fie demolata in mod abuziv de un primar ... Aceasta era casa, pe care o ilustra si Radu Oltean intr-unul dintre articolele sale:







Sper ca bratul lung al buldozerului primariei sa nu-l ajunga pe Dobre Nicolau si aici:


Aceste cavouri sunt de o maiestrie a executiei deosebita. Sunt si proiectate cu cap. "Ingrijorator" pentru arhitecti ar putea fi faptul ca acestia sunt cu adevarat modesti prin locurile de veci pe care le ocupa. Si Orescu si Antonescu si, mai ales, Ion Mincu au morminte care nu ies in evidenta. Bijuteriile create de Mincu (cavoul Ghica ma incanta in mod special) sunt intr-un contrast desavarsit cu mormantul sau marcat doar printr-o piatra ce-i poarta numele. Poate la anul, cand se vor comemora 100 de ani de la moarte, UAUIM se va invrednici sa ingrijeasca un pic acest loc. Sunt locuri in cimitirul acesta mutilate de prostul gust al familiilor ce detin azi monumentele, mutilate de "meseriasii" care au carpit acoperisurile deteriorate, mutilate de nesimtitii care au incercat sa fure ori care s-au napustit sa "prinda o poza" la vreo inmormantare mediatizata si au calcat care pe unde s-a nimerit rupand si dislocand ornamente.


Oricum, timpul isi face treaba iar cei de la administratia cimitirului, oricat de mult constientizeaza valoarea locului, nu vor putea sa faca nimic fara un program, un buget si o trecere in domeniul public al acestor valori.

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Arhitectura unitara prin marsavia intrebarii

Nu pun nicio imagine. O explicatie pe masura ridicolului indus de una dintre intrebarile bagate cu forta in hotararea CGMB privind referendumul gasiti la prietenii de la Idei Urbane. Intrebarea de sondaj de opinie bagata intr-un referendum este evident marsava. De ce? Pentru ca induce pe nedrept ideea ca "haosul arhitectural" pe care il invoca unii ar fi rezultatul divizarii administrative pe sectoare. Complet idiot si neadevarat! In primul rand pentru ca haosul cu pricina porneste de la regulamentele de urbanism iar astea, la nivel general, sunt apanajul Primariei Generale! Decizia este teoretic unitara din acest punct de vedere. Chiar daca exista PUZ de sector pervertite precum cel de la sectorul 2 care face o aritmetica de coeficienti bonificatori ce pot ajuta pe cei ce gasesc butoanele pe care sa poata apasa corespunzator. Atat PUG cat si PUZ se aproba de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu avizul Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, numita de Primarul General ca for consultativ in sprijinul deciziei sale si a arhitectului sef al Capitalei. Or aceste regulamente de urbanism determina modul in care se poate construi in oras. Fireste, mai sunt si PUD care se dezbat la sectoare dar astea vorbesc de detalii ale parcelei si se subordoneaza teoretic regulilor generale STABILITE UNITAR LA NIVELUL PMB. Iar PUD din zone protejate sau in raze de protectie ale monumentelor teoretic tot la capitala trebuie dezbatute. Deci despre ce dracului intrebam oamenii? Acum, a sustine ca proiectele de autorizare (care daca sunt in zone protejate ce acopera mai mult de jumatate din orasul cuprins in limitele inelulului 1 sunt semnate tot la PMB) ar fi de o calitate sporita daca ar fi o unica administratie este o gogorita nerusinata. Arhitectura unitara nu mai poate fi azi posibila decat prin regulamente de urbanism foarte stricte si detaliate. Un astfel de regulament a generat constructiile pariziene denumite generic "haussmanniene" dupa numele transformatorului Parisului. Sau poate la Ierusalim unde nu ai voie sa folosesti decat o anumita piatra la fatada ... Oricum raspunsul insinuat de intrebare este pervers! Perversitatea este dovedita prin actiunea, de exemplu, a taierii bulevardului Buzesti, Berzei Uranus, actiune purtata abuziv de Primarul General, fapt sustinut si de declararea marti, de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti, ca ilegala aceasta operatiune de urbanism ceausist. Idiotii care pretind ca ar fi consilieri generali au ajuns sa-si bata joc de ideea de reprezentativitate prin vot. Acesti nerusinati distorsioneaza premeditat ideea de referendum pentru ca un referendum nu este NICIODATA un sondaj de opinie cu mii de intrebari. Un referendum are ca scop aflarea acceptului sau dezaprobarii populare fata de o anumita HOTARARE SAU MASURA ADMINISTRATIVA CONCRETA. Acest lucru starneste, pe buna dreptate, destule reactii de indignare, reactii pe care prietena Lilick le-a trecut in revista aici. Pana la a pune intrebari idioate de acest tip intr-un referendum, alte chestiuni ar trebui rezolvate in legislatia noastra. De exemplu, nici pana in ziua de azi institutia ARHITECTULUI SEF nu este clarificata suficient in legislatie - nici a urbansimului nici a autorizarii. Nu rezulta de nicaieri limitele si parghiile pe care le are pentru a interveni eficient in modelarea oraselor; arhitectul sef ramane pana la urma un simplu functionar public, eventual un paratrasnet al nemultumirilor populare asa cum a fost Adrian Bold, dat abuziv afara de Oprescu (si nu comentez aici DELOC daca Adrian Bold a fost sau nu un arhitect sef corespunsator sau nu; ar trebui prea mult text). Prin urmare, consider ca tema "arhitecturii unitare" este o scamatorie nerusinata de a perverti o dezbatere serioasa pe tema administratiei prin aruncarea ei in derizoriu. Tema in sine, ca mod de aruncare in piata, denota in primul rand o debilitate mintala cronica pentru cei care au lansat-o. PS: (ca sa explic) 1) Sunteti multumit de modul in care s-a dezvoltat capitala? Pai Matei Basarab a facut unele greseli, Pake Protopopescu a fost beton, Ceausescu m-a enervat rau in anii '80 iar Basescu a fost catastrofal. La ce sa ma refer mai intai? 2) Va doriti o capitala cu 6 sectoare si o administratie? Asta e o intrebare relativ mai clara, nu comentez. 3) Va doriti o capitala cu 6 sectoare si 7 administratii? Si asta e o intrebare relativ clara pe care n-as comenta-o. 4) Sunteti multumiti de curatenia din capitala? Probabil ca nu dar ce-o sa faceti stiind chestia asta ce putea fi rezultata dintr-un sondaj de opinie clasic? Adica NU - si ?? Daca zic NU dar in acelasi timp raspund DA la intrebarea 3) credeti ca ii bag in ceatza pe demagogii portocalii? 5) Va doriti o arhitectura unitara pentru Bucuresti? O intrebare cretinoida si, oricum, fara nicio relevanta fie ca raspunzi DA sau NU. Daca, prin absurd, raspundem DA atunci o sa dea cumva bice mai departe pe aberatia aia cu proiectele tip si anularea in parte a legii autorizarii in constructii ? Si daca spunem NU vor face in sfarsit concursuri de arhitectura pentru investitiile importante? 6) Sunteti de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ? Asta este stupida de-a dreptul pentru ca, in primul rand, nu stim daca e cazul sau nu de a face asa ceva. Si daca zic DA ce o sa faca? O sa taie de la politie si de la invatamant? O sa ii lase pe functionari fara pixuri si hartie sau o sa dea afara femeile de serviciu? Care e consecinta unui raspuns fie el negativ sau pozitiv ??? 7) Sunteti de acord ca Bucurestiul sa fie condus de primarul general si de CGMB? O intrebare cu multe variante de raspuns care mai de care mai cretine, pe masura intrebarii: NU, vreau sa conduca Patriarhul si Sinodul BOR; NU, vreau sa conduca Presedintele si blonda lui; NU, vreau sa conduca Seful de Stat Major si presedintii asociatiilor de proprietari de la blocurile cu mai mult de 10 apartamente ... si asa mai departe. O tampenie. Care din pacate a fost zgandarita si provocata de o campanie gresita impotriva proiectului de lege a capitalei, campanie ce era predestinata unei astfel de impotmoliri, cu atat mai mult cu cat nu vad ce efect juridic ar avea impotriva unei legi emise de parlament si promulgate de presedinte ...

sâmbătă, 9 aprilie 2011

Metrou de Drumul Taberei ipotetic

Amicul Popescu a finalizat in ale sale Idei-Urbane o ilustrare posibila a solutiei de metrou pe care o propusesem cu ceva timp in urma. Din pacate a trecut usor neobservata si usor necomentata. Bine, partenerul nostru de leapsa, Hungry Mole l-a laudat in marca "Simply Bucharest". Si el avea o propunere interesanta si fezabila pe care o propusese aici. Preiau mai jos o imagine sugestiva din interpretarea statiei de metrou suspendat la Favorit, in Drumul Taberei: Dupa cum ati auzit, e doar o solutie ipotetica dat fiind ca deja sugativele de fonduri publice s-au pus in miscare si au initiat exproprieri pentru un metrou SAPAT care cine stie cat va costa. Si SIGUR va avea costuri dublate pe parcursul executiei cand vor incepe sa: 1) vada ca de fapt n-au stiut de nu stiu ce magistrale de canal, apa, electrice 2) constate ca solul la adancimea la care vor sa intre pe sub Dambovita cere solutii tehnice mai complicate pe care nu le-au luat in calcul 3) problemele de interconectare pe la Universitate sa fie extrem de complicate fie din ratiuni ce tin de asigurarea cladirilor, fie de arheologie, fie de complicatiile traseelor pe care ar trebui sa le aiba accesele acolo Dar noi ne-am facut datoria sa aratam, cost-free, ca alte optiuni exista. Oricum, o prima actiune si extrem de simpla si relativ putin costisitoare ar fi fost sa se strapunga drumul deja existent in prelungirea strazii 1 Mai, denumite pompos "bulevard" si care ar fi putut face strapungerea in Drumul Sarii si Sebastian pentru a mai oferi optiuni de relaxare a nodului de la Razoare. Dar probabil deranjarea armatei nu se face ... Dar revenind la costul metroului ingropat, el va ingropa multi bani. Care sunt ai nostri. In articolul meu anterior pe tema "tramvai versus metrou" dadeam niste linkuri spre dezbateri aprinse pe tema costurilor in legatura cu un "metrou usor" din Portland. O fac din nou ca sa comparam pretul estimat de 700 milioane de euro !!!! pentru o varianta finala a Magistralei 5. Se va incepe cu un tronson de 8 km (altii zic 6 km si 200 de metri) pentru care se pare ca s-a semnat un contract de 215 milioane de euro. Sa zicem 8 km si 215 M euro. Cat iese? Cam 27 milioane EUR/km care ar insemna cam 38,7 milioane USD/km. Vedeti in tabelul de aici cam care erau costurile pentru care se inclestau americanii din Portland in discutii taioase: o medie (grosolan calculata de mine insumand si impartind kilometrii si costurile diferite din ani diferiti) de 23,25 milioane USD/km. Va spune ceva comparatia? V-ati obisnuit cu semnatura dnei Boagiu sau cu a oricarui alt vesnic portocaliu din transporturi? Oricum, lucrarile anuntate de alt fost candidat PDL si actual, fost si viitor tartor de la metrou - dl Udriste - vor dura ... cat vor dura. Vedeti dar de cand se vorbeste despre exproprieri! Daca va mai indoiti, tin sa va amintesc tururor ca timp de doi ani s-a rascolit intersectia de la Viilor, Pieptanari, Oltenitei si Giurgiului, in fata cimitirului Bellu pentru a se realiza o subtraversare pietonala care sa asigure si conexiunea directa intre tramvai si metrou la Eroii Revolutiei. Doi ani titanici au culminat cu astuparea rascolirii cu o asfaltare dubioasa pe alocuri dar - surpriza! Nu exista nicun nod, nicio subtraversare, doar nist dinozauri si carute din ierburi decorative la suprafata. Pentru ce? Cu ce pret? Nu vom sti niciodata asa cum nu vom vedea niciodata metroul din Drumul Taberei in varianta "oficiala". Sper, totusi, ca eu sa ma insel!

marți, 5 aprilie 2011

Biserica MiniMax

Hungry Mole are un articol intitulat "biserica cartoon network" (http://www.simplybucharest.ro/?p=5783) .

M-am gandit sa-l completez "decat" cu asta:


Portal de 300 de ani "facut frumos". "Cool" cum s-ar spune in sanul bisericii stramosesti ...

duminică, 3 aprilie 2011

Cum m-a pacalit Flag Counter de 1 aprilie


Chiar simpatic. M-au anuntat ca ultimul steag al vizitatorilor paginii mele nu apartinea unei tari ci unor pirati ! :))) Si ultima lor vizita fusese in octombrie 1492 !


Altfel, de cand mi-am pus sistemul asta de contorizare free am fost vizitat de peste 6000 unici, din peste 50 de tari (intre timp s-a adugat si Taiwan).


Subiect lejer, aiurea, de umplutura. De duminica ....