În numărul 23 al buletinului informativ al OAR Bucureşti - “Arhitecţii şi Bucureştiul” - a fost prezentată desfăşurarea şedinţei Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CTUAT) din data de 26.08.2009 iar printre subiectele dezbătute s-a aflat şi subiectul “PUZ Calea Dorobanţi nr. 16-18”.
La prezentarea în buletin a acestui subiect a fost făcută precizarea că sunt autorul studiului istoric dar nu s-a spus nimic despre conţinutul acestui studiu (structură şi volum). În lipsa evidenţierii conţinutului studiului istoric m-am simţit lezat de aprecierile membrilor comisiei care au caracterizat lucrarea mea drept “inadecvată” şi “incompletă”. Având în vedere că nu am putut prezenta personal rezultatul studiului, dat fiind că nu mă aflam în ţară la acel moment, consider că trebuie să capăt dreptul de a face câteva precizări pentru că altfel, în urma lecturii buletinului informativ, colegii nostri de filială ar putea rămâne cu impresia că sunt neprofesionist în elaborarea acestor studii pentru care am atestatul Ministerului Culturii şi Cultelor (azi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional).
Studiul pe care l-am produs a fost structurat în aşa fel încât să satisfacă necesităţile beneficiarilor ce urmăreau atât delimitarea valorilor culturale ale clădirilor din Calea Dorobanţilor nr. 16 şi 18 cât şi determinarea potenţialului de dezvoltare al parcelelor cumulate (inclusiv G-ral Broşteanu nr.4 şi Mihai Eminescu nr. 27) în contextul intersecţiei a trei zone construite protejate nedetaliate prin studii de specialitate precum au fost cele 12 zone pilot recent analizate de UAUIM.
Prin urmare, studiul meu conţine o analiză cu caracter general care a fost apoi detaliată prin intermediul a 7 anexe. Anexele 6 şi 7 sunt practic dosare în vederea clasării imobilelor din Calea Dorobanţilor 16 şi 18 în timp ce anexele 1 – 5 se ocupă de caracterul contextului urban. Astfel se explică de ce la şedinţa CTUAT a fost depus studiul cuprinzând doar anexele relevante pentru discuţia în cadrul acestui for avizator în timp ce anexele 6 şi 7 precum şi studiul asupra imobilului din str. G-ral Broşteanu 4 au fost reţinute pentru dezbaterea intervenţiei pe obiect, la momentul avizării în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Iată conţinutul studiului dezbătut în cadrul CTUAT din 26.08.2009:
1. studiu istorico-arhitectural general – 10 pagini cu text care se referă la contextul urbanistic (evoluţie şi prezent), la contextul istoric rezultat din cercetarea documentelor, la contextul arhitectural (situaţie actuală şi martori ai evoluţiei istorice) şi care trage concluzii parţiale pentru fiecare dintre aceste subiecte precum şi o concluzie sintetică justificată inclusiv prin bibliografia indicată
2. anexa 1, evoluţia zonei prin planuri istorice – 6 pagini cu evidenţierea etapelor: 1846/1852, 1871, 1883, 1893, 1895-1899, 1911, 1921,1927, 1974, 1990 şi cu extrase din planuri de aliniere din arhive: 1866, 1886, 1926
3. anexa 2, descrierea fotografică a contextului urban – 5 pagini, 19 fotografii caracteristice zonei cuprinse între Piaţa Romană, str. Eminescu, str. Gral Ernest Broşteanu, str. Polonă, str. Maior Giurescu, Piaţa Lahovary, Calea Dorobanţilor, adică toate acele puncte urbane din care percepţia ar putea fi determinantă pentru locul studiat
4. anexa 3, ilustrare a elementelor definitorii şi a celor care alterează zona - 7 pagini cu 24 fotografii însoţite de comentarii explicative, menite să documenteze atât valorile cât şi agresiunile reperate în zona urbană de studiu
5. anexa 4, sinteza valorilor zonei ilustrate prin: - 6 pagini de text şi 22 imagini comentate (extrase din planuri urbanistice din arhive, fotografii ale zonei, schiţe pe fotografii ale sitului) în care fac referire explicită la valorile urbanistice, arhitecturale, istorice, de siluetă, spaţiu verde şi utilizare funcţională; 1 format A4 cu marcarea tuturor valorilor identificate la nivelul insulei determinată de străzile G-ral Broşteanu, ing. Balaban, Mihai Eminescu şi Dorobanţi, inclusiv fronturile opuse, folosind aceeaşi codificare precum în cel 12 studii pilot elaborate de UAUIM; 1 format A3 cu ilustrarea unei ipoteze de dezvoltare în concordanţă cu valorile identificate şi care ar fi trebuit să fie studiată de elaboratorii PUZ
6. anexa 5, descrierea prin documente a zonei: - 6 pagini de text şi imagini ale unor documente de arhivă menite să explice suplimentar evaluarea făcută în cadrul studiului general
Fiind vorba despre o dezbatere cu caracter public, am decis să cer ca studiul meu să fie postat pe pagina de internet a filialei Bucureşti a OAR pentru ca fiecare dintre colegii nostri să poată să constate dacă un studiu de 40 de pagini de text şi imagini însoţit de două planşe de sinteză urbanistică este incomplet sau inadecvat în condiţiile în care acesta ia în calcul factorii istorici, arhitecturali, urbanistici, funcţionali şi de estetică a spaţiului public şi în condiţiile în care trage concluzii atât de ordin general cât şi specifice fiecărei categorii de analiză.
Ţin să afirm că am parcurs săptămâni de cercetare a arhivelor şi a bibliografiei iar rezultatul nu este decât o sinteză a informaţiilor culese. Multe dintre aceste documente de arhivă sunt extrem de interesante însă au rămas necuprinse în lucrare pentru că, fără îndoială, un astfel de studiu nu se constituie în lucrare de doctorat ci în element sintetic lămuritor pentru factorii de decizie care trebuie să fie în măsură să îl parcurgă înainte de a emite o părere decisivă (cu impact juridic, economic şi social). Studiul este rezultatul parcurgerii unor materiale istorice care au un caracter obiectiv însă interpretarea acestora poate avea, inevitabil, un caracter subiectiv. De aceea am considerat şi consider că, eventual, doar concluziile unor astfel de studii ar putea fi, catalogate drept “inadecvate” şi sunt gata să accept ideea că poate exista şi o altă interpretare a documentelor obiective. A afirma însă că studiul în sine este “inadecvat” sau “incomplet” consider că este jignitor la adresa muncii pe care am depus-o cu bună credinţă şi, sper, profesional. Faptul că fotografii de detaliu ale caselor din Dorobanţi 16 şi 18 nu erau cuprinse în studiul supus analizei este până la urmă irelevant căci aceste case erau identificate explicit pe planul de sinteză ca având valoare maximă, care impune păstrarea lor ca atare.
Ţin să subliniez, de altfel, că imobilul din Calea Dorobanţilor nr. 16 a şi fost clasat între timp în lista monumentelor istorice iar dosarul de clasare nu conţinea nici planurile originale (prezentate însă de mine în anexa 6 a studiului) nici fotografii interioare, nici evaluarea detaliată în vederea întocmirii obligaţiei de folosinţă şi nici determinarea razei de protecţie necesară, conform legii. Şi imobilul din strada Mihai Eminescu 27 a fost clasat în aceleaşi condiţii de lipsă a unor minime elemente justificative. Deşi nu am avut în sarcină studiul acestei case valoroase am căutat totuşi şi am găsit documentaţia originală de autorizare din 1893, ca parte a analizei teritoriului mai larg ceea ce, sper, este lămuritor asupra profesionalismului implicat în luarea unor decizii ce implică valorile cultural-istorice ale oraşului.
Afirm că proprietarii şi beneficiarii studiului asupra caselor din Calea Dorobanţilor nr. 16 şi 18, în ciuda prezumţiilor vehiculate în presă, sunt totuşi conştienţi de valoarea patrimoniului deţinut, fapt pe care l-au confirmat implicit în acordul nostru scris prin asumarea prin semnătură a posibilităţii ca aceste două case să fie clasate în lista monumentelor istorice. Nu am finalizat încă redactarea anexei 7 – studiul detaliat asupra casei din Dorobanţi nr. 18 - dar pot spune că este o casă mai valoroasă arhitectural decăt cea vecină, astfel că nu se pune problema desfiinţării sale. Nu acelaşi lucru se poate spune despre casa din str. G-ral Broşteanu, studiul dedicat acestui imobil făcând această demonstraţie într-o documentaţie distinctă care subliniază doar rolul gabaritului şi al alinierii. Subliniez din nou că toate aceste concluzii erau indicate pe planşa de sinteză a valorilor astfel: casele din Dorobanţi 16 şi 18 precum şi cea din Eminescu 27 – cod de culoare roşu (imobile ce se menţin) iar casa din G-ral Broşteanu nr 4 - cod de culoare gri (clădire ce poate fi înlocuită). În plus, ilustrarea din aceeaşi anexă de sinteză arăta explicit modul de dezvoltare considerat de mine a fi optim în încercarea de a echilibra necesitatea de dezvoltare cu necesitatea de conservare.
Rămân în continuare consecvent părerii că asemenea dezbateri cu impact în zonele construite protejate nu ar trebui să aibă loc în cadrul CTUAT înainte de dezbaterea lor în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau a secţiunilor acesteia pentru a evita parcurgerea cu superficialitate a aspectelor specifice, în contextul dezbaterii prea aplicate pe problemele contemporane.
Invit pe toţi colegii de filială să parcurgă materialul studiului înainte de a se pronunţa asupra concluziilor. Orice părere contrară acestor concluzii cred că ar trebui, totuşi, să fie susţinută prin argumente documentate şi nu prin catalogări de tipul celor care m-au determinat să exprim acest punct de vedere.
Arh. Adrian Crăciunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu