La cererea Artrad - dl. ing. Dan Ghelase - s-a declansat procedura de clasare a acestui obiectiv istoric. Am facut studiul si s-a clasat. Intalnindu-ma recent cu dl. Ghelase am purtat o discutie in contradictoriu relativ la autenticitatea conacului Belvedere. Eu cred ca acest conac nu mai exista pentru ca acum ne uitam la conacul Grant, la randul sau radical transformat in perioada interbelica. In lista exista deja tunelul de refugiu al acestui conac. Referitor la acest tunel, precum si la altele, exista diverse relatari dar aparent nicio cercetare sistematica asa ca ele au o aura de mister dar n-as vrea sa comentez acest aspect.
Am imagini dintr-un proiect de consolidare din anii '90 (firma Constructor 95) care arata clar dimensiunile zidurilor. Dl. Ghelase sustine ca zidurile sunt de 1m si ca asta e o dovada a epocii de secol XVIII. Eu afirm ca sunt de 1m in urma unei consolidari. Dimensiunea initiala (de circa 80cm) din demisol arata o grosime fireasca pentru o caramida standardizata - 3 caramizi plus tencuiala. Se mai poate vedea foarte limpede pe planurile din 1852 si pe cel din 1911 (care mai arata amprenta conacului Grant asa cum e el descris printr-o fotografie publicata in 1973 in cartea "Enigmele Bucurestiului " de Simion Saveanu) ca formele si amlasamentele sunt total diferite. Conacul Golescu era amplasat pe cornisa si avea o forma dreptunghiulara in plan pe cand conacul din timpul lui Effingham Grant era detasat de anexe, putin retras fata de cornisa Dambovitei vechi si cu o planimetrie diferita.
Oricum, chiar si in conditiile pierderii masive a substantei istorice, acest conac ramane un punct important in structurarea acestei parti de oras. De altfel, strada Belvedere (ulterior calea) care pornea din Calea Victoriei ca o continuare a Lipscanilor se chema asa pentru ca ajungea la acest conac. Bariera Podului de Pamant (Calea Plevnei) care se afla acolo unde se face acum pasajul suprateran la Orhideelor s-a chemat si Bariera Belvedere. Cartierul Regie se cheama asa pentru ca pe proprietatea Golescu-Grant ce avea in centrul sau acest conac s-a construit Regia Tutunului (partial pastrata si azi in spatele Brico Store Orhideea). Tot cartierul este realizat prin parcelarea acestei proprietati iar numele strazilor sunt elocvente pentru ca se refera la famila Golescu-Grant. Asadar, conacul este ombilicul acestui cartier desi azi este inghesuit rau si uitat in spatele unor urate blocuri ...
Am mai gasit in arhive si o plangere catre primarie caci in 1877, la trecerea armatei imperiale ruse pe aici, Grant ar cam fi fost jefuit. Adica scrie in adresa : "... pe locul dlui Efnigham (sic!) Grant de langa bariera Belvedere, avand mai multe producte i s'au casunatu de catre armata imperiala rusa prin sustractiuni o simtitore paguba ...". "Davai ceas davai palton" era o chestiune de traditie deci.
Din pacate n-am gasit in arhive autorizarea vreunei lucrari la acest conac anterioare 1996. Poate ca am cautat superficial caci interventiile din anii '20 atunci cand conacul a fost transformat pentru a adaposti liceul "Doamna Stanca" ar fi fost normal sa existe in arhive. Numele "Doamna Stanca" a fost atribuit ca urmare a faptului ca aceasta mosie ar fi apartinut mamei lui Mihai Viteazu. Iar scola de fete din conac ce a fost inlocuita de acest liceu se justifica prin faptul ca Golescu, inainte sa moara, ar fi vrut el insusi sa infiinteze aici o scoala pentru fete.
Consider interesanta problema Conacului de la Belvedere, de aceea adaug ce stiu eu despre cladire.
RăspundețiȘtergereIn 1814 Dinicu Golescu face un schimb de mosii si devine proprietarul acestei proprietati care avea 250 de pogoane. Aici isi ridica o casa mare, dotata cu turn de apa si acareturi (anexe).
In 1821 Tudor Vladimirescu il foloseste ca inchisoare pt boierii bucuresteni care nu se alaturasera miscarii.
In 1848 o parte a trupelor turcesti de ocupatie sunt cazarmate in conac, iar dupa cateva luni va fi ocupat de trupele rusesti care vor produce mari pagube si distrugeri. Mostenitoarea Anica Golescu prin casatorie devine Racovita, iar conacul este mostenit de fiica sa Zoe Racovita care se casatoreste cu secretarul consular Effingham Grant. Zoe vinde statului proprietatea in doua transe : prima in 1877, restul in 1891. De aceea probabil ca ii pasa Primariei de atunci de pagubele suferite de casa.
***Pe planul din 1852, langa Bariera Podului de Pamant se vede o proprietate a familiei Bellu! (se scria Belio pe atunci).
Multumesc pentru completari! Asa este, sunt multe referiri la acest conac. De exemplu se spune ca cei patru fii ai lui Dinicu Golescu ar fi construit o casa noua in 1835 caci casa batraneasca ar fi fost darapanata. Asta ar face cumva improbabil ca acea casa sa fi fost facuta in 1814 caci nu cred ca un conac Golescu s-ar fi ruinat in 20 de ani. Dar nu cred ca sunt documente. Despre conacul din 1830 vorbea Heliade Radulescu in Curierul Romanesc din vara atunci cand descria intentia lui Dinicu Golescu de a face acolo o scoala de fete. Numea el conacul "Casa cu turn". Apoi Dimitrie Papazoglu vorbeste despre stationarea trupelor rusesti in frunte cu Kiseleff la acest conac in 1831 pe vremea unei mari epidemii in Bucuresti. In 1821 se spune ca Tudor Vladimirescu ar fi folosit tunelul conacului pentru a iesi direct la Cotroceni. Asta pare o legenda trasa de par, mi-e greu sa cred ca atunci ar fi existat un asemenea tunel ce ar fi subtraversat Dambovita ... La 1848 conacul era casa conspirativa a revolutionarilor. Si asa mai departe. Din nefericire nu exista descrieri amanuntite a cladirii in sine si nici documente care sa probeze epoca reala de realizare a constructiei actuale. Eu am constatat ca actualul conac apare intr-o imagine din ultimul sfert al sec. XIX si ca acum el are un etaj in plus, fapt evidentiat si de raportul de inspectie din 1996 care constata doua tipuri distincte de caramida. In plus, interventia neoromaneasca e evidenta iar un nepot al lui Effingham Grant ii spunea lui Simion Saveanu (in 1973) si numele arhitectului
RăspundețiȘtergereStimate domn,
RăspundețiȘtergereImi puteti spune cum as putea intra in posesia planului cadastral de la 1911? Ma intereseaza pentru uz strict privat, ca insotitor in peregrinarile prin Bucuresti.
Exista o posibilitate de a comunica in particular?
Cu multumiri,
Flo V.-D.
Eff. Grant a fost primul bucurestean care a adus si cultivat orhidee in gradina casei sale. de aceea, fosta sosea basarab se numeste orhideelor.
RăspundețiȘtergere@anonim: aveti planul la adresa:
RăspundețiȘtergerehttp://dl.transfer.ro/Transfer_ro-21Feb-f24d310eab1.zip
@Paul: da, a vrut sa faca o afacere din chestia asta dar nu i-a iesit ...
RăspundețiȘtergere- Dinicu Golescu a fost "primul roman modern" - pare-se dupa Iorga, caci vizitand Apusul a indemnat spre exemplul lui...
RăspundețiȘtergere- Impreuna cu sotia Zinca, supranumita "panduroaica", au fost sprijinitori ai lui Tudor Vladimirescu
- In Conac s-a pregatit Revolutia dela 1848; era vegheat din foisor si posturi de paza in copacii inalti din vecinatate si avea tuneluri de refugiu catre Cotroceni - pe langa Dambovita, via Casa I.Campineanu (pe locul Manutantei) si Malmaison - Man Chiajna si Drumul Targovistei (in zona Garii Basarab. Aici au venit Balcescu si au stat Maria (Mary Grant) si CA Rosetti
- Cei 4 fii ai lui Dinicu Golescu au fost ministri in Guvernul Provizoriu dela 1848
- Effingham Grant, aristocrat scotian, a intrat in familia Golescu cu dispensa speciala a Reginei Victoria, aducandu-si apoi multi membri din familie..."Groapa lui Oatu" de pe fosta mosie se numea astfel prin preluarea populara a scotianului Watt...
- A initiat Fabrica de Tutun - nucleul care a generat Regia Tutunului - casatorindu-si o fata cu englezul Stacey, adus ca director al fabricii
- A facut prima scoala de mecanici si conductori de utilaje agricole, specialitate lipsa in Romania
- A intemeiat prima turnatorie din Bucuresti - in functie pana nu demult, pe locul actualului Magazin IDM
- Serele cu orhidee au fost nucleul care s-a continuat prin "Horticola 1 Mai"...
- A creeat un ziar
- A reinfiintat scoala lui Dinicu Golescu dela Conacul Golesti, iar urmasii au donat Conacul Golescu-Grant min.Instructiunii Publice, initial Scoala Comerciala, apoi devenit "Liceul Doamna Stanca" (1921-1957)- renumit in Bucuresti si cu directoare jumatate englezoaica...
- Mari binefacatori ai Giulestilor, dand terenuri pt biserica si lotizand o parte din mosie pt locuinte, la preturi reduse...
Stimate domn,
RăspundețiȘtergereDe mult caut planul de la 1911 pentru tot orașul și în formă cadastrală propriu-zisă, cu numele proprietarilor. Dacă ați putea să mi'l trimiteți cumva v'aș fi foarte recunoscător, mi'ar fi prețios în documentările mele personale. Mulțumesc.
@Radu Razvan: planul se afla in fotocopie, pe carouri, in arhiva universitatii de arhitectura si urbanism Ion Mincu. E foarte mare si nu poate fi trimis. Mai exista la muzeul de istorie al municipiului Bucuresti exemplarul unic al planului de aceeasi factura din 1895. A mai existat unul si in 1927 dar ala nu prea se gaseste decat fragmentar in arhiva PMB.
RăspundețiȘtergereDaca e ceva anume, punctual, care va intereseaza atunci am sa incerc sa va furnizez acea informatie.
ceea ce am pus eu la dispozitie pentru anonimul de mai sus era planul in patru cadrane, la 1:5000, plan pe care nu apar numele proprietarilor
RăspundețiȘtergereAm înțeles, circulă pe Internet o serie de bucățele din acest plan detaliat ( cu proprietari ) și credeam că circulă pe undeva și varianta mare. Mulțumesc mult pt. info și amabilitate.
RăspundețiȘtergereOfer planul cadastral complect din 1911 celor interesati pt studii non-profit.
RăspundețiȘtergereScuze, am adresa dan@ghelase.com , precum numele meu...
RăspundețiȘtergereNu ai idee ce bine-mi pica informatiile astea, caci am facut cu Puiu Badescu de la Academie o carte excelenta despre epopeea lui Tudor Vladimirescu si nu puteam localiza conacul.
RăspundețiȘtergereAcum mi-e clar.
Apropo de tunel. El exista dar nimeni nu are o poza, un plan, o sectiune, o dovada ca exista!!!
@Radu: tunelul exista, era deja in lista monumentelor. Langa noul camin aflat mai la sud de conac se afla gura de potential acces (n-am intrat dar poti sa-l cauti pe Manucu Adamesteanu pentru ca el a facut relativ recent o inspectie de constatare a evntualelor distrugeri) ce a fost afectata partial de santier. Poze ale tunelului exista si au fost publicate in cartea mentionata in postare, cea a lui Saveanu.
RăspundețiȘtergereLUCIAN 30 IUNIE 2012
RăspundețiȘtergereIn anii 1950-1955 tunelul de care se vorbeste exista. Am intrat foarte putin in el deoarece era partial daramat. Intrarea se gasea in parcul de alaturi, intr-un zid foarte gros. Intrarea era inchisa partial cu o usa metalica.
Cunosc aceste lucruri deoarece mama mea a fost mult profesoara la acea scoala.
Multumesc pentru aceasta reconfirmare. Dupa cum am spus si eu chiar mai sus, tunelul exista, e inca mentinut in lista monumentelor insa nu este cercetat
ȘtergereAdriane, am citit parerile tale despre "Conacul/Palatul Belvedere/Golescu-Grant". Asa cum am ti-am mai spus, plansele sumare din Arhiva INP care contin releveul cladirii din anul interventiei (cca 1996-97), precizeaza foarte clar, ca, o parte din zidurile parterului au intre 95-105 cm, la rosu, si nu din cauza vreunei consolidari. Acea consolidare la care te referi - facuta de mantuiala, asa cum se practica in anii '90 - a "agatat" o camasuiala de 10-12,5 cm de vechile ziduri, perimetral acestora, cu predilectie la interior. Atunci au fost deformate si o parte din gurile de tragere de la etajul "culei" sau foisorului, de pe latura estica, precum si spaletii micilor ferestre evazate spre interior din casa scarii si din vecinatate.
RăspundețiȘtergereCat priveste afirmatia ta ca este complet alta cladire, te-as ruga sa faci o suprapunere a tuturor planurilor pe care le ai la dispozitie, din care o sa constati urmatoarele:
1. conacul are aceeasi pozitie, in toate plansele. Deosebirea consta in forma sa: la inceput era rectangulara - specifica clasicismului -, apoi ajunge la aspectul actual, "taindu-se" capetele nordic si sudic
2. cornisa superioara a Dambovitei este tot acolo, doar ca toata suprafata de la Vest de conac, pana catre actualul stadion, a fost ridicata, prin umpluturi succesive (mai ales dupa c. 1880/85), pana a putut fi nivelata si adusa la cota actuala. Dovada este prezenta intr-o acuarela a pictorului Grant, care prezinta conacul si lacul de la poalele sale, ante 1880/85
3. aleea de acces (de onoare) catre conac este tot acolo, fiind ciopartita de ageamiii care au introdus caminele si alte aberatii dupa c. 1967 si a.1973 (v. si comentariul lui S. Saveanu in "Enigmele Bucurestilor", p. 119 si urm.). Capatul esyic al aleii se oprea in fata unui rond, prevazut cu un havuz montat intr-un bazin. Acestea au fost rase cu prilejul acelei operatii prostesti, ramanand - printr-o minune -niste copaci centenari din vechea gradina
4. incinta conacului a fost putin schimbata pe laturile nordica si vestica: la N zidul a fost demolat in intregime, iar la V, limita parcelei conacului a fost fixata pe rambleul umpluturii catre albia fostului lac - albie redusa prin aceasta operatiune; totodata, spre S, acolo unde este si camera de acces in subterane - caci sunt mai multe, nu una singura! - incinta initiala a fost prelungita catre V, pentru a se putea racorda cu cea dinspre Stadion.
5. cat priveste vechimea asezarii boieresti de aici, sunt indicii ca exista in a doua jumatate a veacului XVIII. Planurile din 1770, 1772, coroborate cu aspectul caramizilor retezate pentru consolidarea din 1996/97 (aspect specific zidurilor de mijloc de XVIII-inceput de XIX), ca si o explorare geo-radar din vara lui 2012, conduc catre aceasta concluzie preliminara. Dar, o viitoare cercetare arheologica va putea lamuri "misterul", inclusiv al unor probabile pivnite (umplute cu pamant) atat sub actuala Sala de sah (parter), cat si de pe latura N a conacului. Abia atunci va fi posibila re-clasarea la "Categoria A", a conacului si a ansamblului de vestigii arheologice - care vor necesita punere in valoare la standarde europene....
dr.arh. Dan D. Ionescu
Dane, la care "toate planurile" te referi? Singurul plan cu conacul vechi al Golestilor (ce spun eu ca nu mai este) este planul Borroczyn din 1846. Daca exista vreun alt plan limpede cu situatia de dinainte de Effingham Grant spune-mi si mie. Restul plasamentelor evident ca sunt aceleasi caci reprezinta conacul in starea sa actuala. Cand voi ajunge la biblioteca Academiei sau la arhivele centrale poate voi gasi vreun plan al mosiei pe care sa figureze si conacul. Evident cornisa a fost extinsa cu umplutura, parte din aceasta umplutura s-a facut chiar in timpul vietii noastre ca sa zic asa. In rest poate ca ai dreptate dar as vrea sa vad sondajul ala electric pe care l-ati facut si de care-mi spunea dl. Ghelase. Cu ala ai putea sa ma convingi. In ce priveste caramizile nu stiu ce sa spun caci nu am avut cum sa vad cu ochii mei unde si in ce proportie se gaseste acest material. Sa nu uitam ca in secolul XIX demolarile se faceau TOATE cu recuperare si refolosire de material, am zeci de documente privind licitatiile primariei pentru demolari, demolatorul facandu-si calculul in functie de materialele pe care le putea extrage spre a le revinde. Deci nu pot lua ca un adevar absolut prezenta caramizii pana nu cunosc tot contextul, nu stiu compozitia mortarului acolo in comparatie cu partea "mai nou" samd.
Ștergererectific: planul Borroczyn din 1852
Ștergere