joi, 8 aprilie 2010

Casa berarului Oppler

Nu stiu multe despre acest important fabricant de bere asa ca voi plasa aici o leapsa pentru domnii Raiden si Dan Rosca dar si pentru Hungry Mole pentru ca sa completeze domniile lor informatia. Am gasit multe imagini cu aceasta cladire insa mi-au cazut ochii pe planul 1911 unde am vazut numele Carol H. Opler. Banuiesc ca la data respectiva nu exista un alt bucurestean cu aceasta combinatie a numelui caci ar fi o prea mare coincidenta ...
Casa a fost realizata undeva la inceputul anilor 1890 caci pe planul 1895 era deja figurata in amprenta respectiva. Casa n-a fost facuta de Oppler ci de un anume Zamfirescu dupa cum apare pe planuri din anul1904. Cum casa e impozanta pentru epoca, banuiesc (doar banuiesc) ca acest Zamfirescu ar fi putut sa fie un alt pionier al industriei romanesti si anume unul dintre primii fabricanti de ciocolata de la noi. Cine stie sa spuna!
Iata planurile:

In ordine au fost: doua planuri din 1904-1906, planul din 1895, planul din 1911 si un plan din 1964 in pregatirea lucrarilor de extindere Chimimport.

De la Radu Oltean am aceasta imagine care surprinde in fundal biserica Sarindar iar in dreapta Universitatea. Se vede ca imobilul de care ne ocupam nu fusese construit inca in acest moment nedefinit din intervalul 1870-1893.

Tot de la Radu mai am si aceste imagini care cuprind casa Oppler (daca putem sa-i spunem asa):
Din aceste imagini de inceput de secol XX (inclusiv cea aeriana din 1927) se observa doua lucruri disparute sau modificate: faptul ca golurile parterului aveau buiandrug si nu arc in plin cintru si ca pe coltul spre academiei exista o calota care a disparut dupa bombardamentele din al doilea razboi mondial (afectarea de bombardamente este confirmata de un text oficial al primariei, sub semnatura lui Horia Maicu din 1963).

Urmeaza o imagine culeasa de pe net (http://www.bucuresti.itbox.ro/ scrie pe ea) in care se vede clar firma restaurantului Trocadero care a functionat in aceasta cladire. In anii comunismului in cladire a functionat Chimimport dar si o braserie numita Terasa Colonadelor. In curtea din spate era o "casa veche", acoperita cu olane, unde functiona carciuma si care a fost reabilitata cu numai doi ani inainte de demolarea din 1964.

Horia Maicu s-a pronuntat asupra intentiilor de extindere, asupra plasticii pietei istorice si asupra starii tehnice a cladirii dupa cum se vede in imaginea anterioara. In 1964 locul arata dupa cum se vede in imaginile care urmeaza:

Extinderea Chimimport era sa se produca asa in propunerea din 1963:

S-a respins extinderea cu inca un etaj si cu adaugarea traveilor cu gang de trecere. Insa, dupa cum se vede in imaginile fotografice din 1964, s-a deschis ultima travee catre Academiei (desfiintandu-se o tutungerie) pentru a continua porticul ce se realizase la blocul de anii '50 alipit casei Oppler in aceasta strada. Nu stiu anul constructiei dar stilistic e clar o cladire de pe la mijlocul anilor '50. Porticul era o tema la moda dupa cum ilustra si Armyuser in articolul sau: http://armyuser.blogspot.com/2010/03/victoria-blocurilor.html


Daca mai stiti ceva despre aceasta cladire istorica va rog sa completati. Eu am incropit cu ce-am avut ...

7 comentarii:

  1. Am contribuit şi eu cu ce am găsit prin reviste la leapşa lansată de tine - deşi nu-mi era adresată în mod explicit :) - aici.

    RăspundețiȘtergere
  2. ADRIAN
    Sunt de acord cu dv ; leapsa nu se joaca de unul singur. Dar nici eu nu stiu prea multe.
    Decat ca nu este vorba despre fabricantul de ciocolata fina Constantin Zamfirescu (devenit si el furnizor al Curtii Regale!!!), ci de casa droghistului Zamfirescu, care avea acolo si pravalia. Chiar pe planul dv pe fond albastru, puteti vedea (la o rezolutie mai buna) alaturate 3 proprietati : Zamfirescu, Brandt si Ovessa. Nu stiu nimic despre Brandt, dar Ioan Ovessa a fost tot droghist, si inainte de 1900 a deschis si o bacanie pe Str Lipscani. Stiu ca in casa Ovessa de pe Academiei si-a avut sediul o vreme Bursa (dupa ce se plimbase prin Hanul Greci - pana la demolarea lui, prin Pasajul Macca-Villacrosse, prin casa Appel de pe Doamnei si prin casa Mariei Cantacuzino, care se gasea vis-a-vis de casa printului Scarlat Petrovici, tot pe Doamnei) pana la construirea sediului propriu.
    Pe la 1890 casa Zamfirescu figura pe Str Academiei la nr.8 si a gazduit la etaj redactia publicatiei liberale "Secolul XX".
    Cam atat, deocamdata. Ar trebui sa stim mai multe despre acesta cladire frumoasa si asezata ultracentral.
    ***Vad ca dupa cateva luni ati revenit in zona Pietei Academiei :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Va multumesc mult pentru contributia la conturarea unei imagini mai inchegate! Foarte prompt, apreciez asta.
    @armyuser, am comentat la articol
    @dan, intotdeauna documentat :) stai ca pot conta pe dvs. Marturisesc ca nu intentionam sa revin pe Academiei. Pana la urma acestea sunt informatii pe care le-am mai pus in postari anterioare insa acum sunt altfel impachetate pentru a pune accent pe aceasta cladire frumoasa. Asa e, pe planul albastru nu scrie decat Zamfirescu iar planul pe foita galbena este o preluare a acestuia asa ca tot Zamfirescu scrie ...
    Marturisesc ca am autorizatia extinderii pe fund de lot a imobilului fost nr. 2, cel lipit de blocul facut in 1958. Mai am niste chestii legate de societatea Minerva care mai construia pe Academiei colt cu Bd. Elisabeta ... numai momentul propice ca sa le impachetez lipseste.
    Aici am fost de fapt "declansat" de articolul lui Raiden despre Bragadiru.

    RăspundețiȘtergere
  4. ADRIAN
    Cladirea Tipografiei si Editurii Minerva nu se gasea pe Academiei colt cu Elisabeta, ci alaturi: ocupa cam treimea mijlocie a segmentului dintre Str Academiei si Calea Victoriei (ridicata pe niste terenuri, cred, ale fam. Cantacuzino). Imobilul "Cartea Romaneasca" s-a construit ulterior in locul vechii cladiri Minerva.
    In "spatele" Societatii Minerva s-a aflat Marele Orient, iar acest lucru s-a vazut clar pe 13 dec 1918, cand agitatorii de la Minerva au instigat muncitorii tipografi din Bucuresti, care apoi au fost impuscati in strada de armata.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ţi-am trimis o poză interbelică tare frumoasă cu berăria!
    Am găsit-o într-o prezentare RATB.
    [detalii, aici: http://tramclub.org/viewtopic.php?p=126086#126086]
    Măcar atît să pot face!

    RăspundețiȘtergere
  6. Adrian,
    Iaca o legatura spre o carte scanata de Google: România în 1900... în engleza...
    http://www.archive.org/stream/rumaniain00benggoog#page/n316/mode/1up/search/OPLER
    Emmanuel
    PS Am pus o legatura spre blogul tau, pe Paul-Smarandescu.info

    RăspundețiȘtergere
  7. Interesant articol. Ar fi si mai interesant o continuare despre fabrica aceluiasi Opler.

    Ati postat un fragment din planul Bucurestiului din 1895. Ati putea sa mi-l puneti la dispozitie? V-as fi recunoscator. Contactati-ma la sandmanaxelanti@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere