ECOURI ARMENESTI CU RICOSEU ITALIAN

Am scris mai demult despre Strada Armeneasca si despre Biserica Armeneasca. Articolul a captat atentia domnului Edvard Jeamgocian de la New York, autor al volumului "Catedrala Armeana din Bucuresti", publicat in anul 2008 de Editura Ararat din Bucuresti care i-a atras atentia domnului Mihai Stepan Cazazian din Bucuresti, redactor sef revista Ararat, periodic al Uniunii Armenilor din Romania. Domnia sa, fiind printre organizatorii unui eveniment cultural legat de strada Armeneasca si care s-a desfasurat acolo zilele trecute, intre 2 si 4 August, mi-a facut onoarea sa preia articolul acela intr-o "foae dependenta de festival", publicatie gratuita de popularizare a festivalului armenesc pe care o reproduc aici: 

 

 

Pentru ca i-am promis domnului Cazazian ca ii voi trimite materialele pe care le-am folosit in articolul cu pricina, pentru un articol ulterior, am revazut acele documente cu mai multa atentie. Abia acum am vazut ca minoritarii armeni au primit aprobarea primariei pentru reparatia bisericii prin intermediul unui alt minoritar, unul italian, arhitectul Bonomelli. Despre acesta vedeti o mentiune in trecere aici. Semnatura lui Bonomelli o distingeti pe referatul pe care il publicasem si in articolul anterior (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 16/1876, fila 113 verso):

Nu era singurul italian activ in Bucuresti la acea data. Cu 16 ani in urma, in 1860, prima comisie pentru infrumusetarea orasului il avea printre ei pe arhitectul italian nascut in Romania, Gaetano Burelli. Semnatura sa, pe procesul verbal al primei sedinte a acestei comisii se afla pe langa cea a lui Iacob Melic si Dimitrie Berindei, ceilalti doi absolventi ai scolii de arhitectura de la Facultatea de Beaux Arts din Paris. Acestia sunt primii trei arhitecti romani absolventi ai acelei scoli - un etnic armean, un etnic italian si un etnic roman. Detalii mai regasiti in rezumatul tezei dnei arh. Sidonia Teodorescu ce si-a facut lucrarea de doctorat ca monografie inchinata lui Ion D. Berindei, fiul lui Dimitrie Berindei. Doamna Teodorescu il indica pe Melik a fi de origine turca dar eu stiu ca era armean. Iata semnatura lui Gaetano Burelli si numai a lui (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 3/1860, fila 1 verso):

Nu va spun cine sunt ceilalti semnatari, desi ii stiu, doar pentru a va lasa placerea unor tipice ghicitori - raspunde cine stie sau cine banuieste despre cine este vorba. 

Mai tarziu au mai activat in Romania si alti italieni precum arh. Giulio Magni dar si generatiile de antreprenori si experti in stucomarmura descendenti din fratii Axerio. O multime de alti italieni a migrat in Romania in vremurile acelea si vreau, cand imi va pica si mie mai bine, sa scriu un articol sau mai multe asupra acestui subiect. Semnatura lui Bonomelli o voi relua (de pe un alt document datand din acelasi an 1860 cand Burelli intra in comisia cu pricina)intr-un articol viitor, articol in care voi face legatura cu o imagine din "Cutia cu vechituri a lui Potra" 

Pana atunci, arrivederci!