miercuri, 19 februarie 2020

O MÂNĂ DE AJUTOR PENTRU DOMNIŞOARA RIMES

În urmă cu 4 ani căutam prin arhive pentru o iluzorie întocmire de studiu de fundamentare pentru PUG Târgu Jiu, PUG care bătea pasul pe loc de nişte ani buni. Am găsit nişte planuri, dintre care aleg azi unul ca să o ajut puţin pe domnişoara ambasador al Zilei Brâncuşi, adică de ziua sculptorului.

Aşa de studiat este Brâncuşi şi coloana sa, încât acest plan cerut de mine în arhivele naţionale centrale n-a mai fost deschis de vreun cercetător până nu l-am deschis eu în 11 februarie 2016... Planul este al moşiei pe care se afla şi vechiul obor de vite pe amplasamentul căruia se află astăzi coloana care nu e "coloana infinitului" din câte ştiu eu ci, cum spunea Brâncuşi, este "Coloana fără de sfârşit". Cum ea face parte dintr-un traseu care are toate simbolurile trecerii la cele vesnice, coloana este ultima componentă şi poate fi asmiliată cu înălţarea. Căci la slujbele de înmormântare auzim despre locul unde se trece şi " unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit". 
Masa Tăcerii – cina cea de taină, ultima întâlnire cu cei vii; temă frecventă în catacombele paleocreştine unde se reprezintă agapele cu simbolistica cinei cea de taină (12 scaune). 
Poarta Sărutului – nu e sărutul nunţilor penibile de acolo; e sărutul morţii dat eroilor de la Jiu, este simbolul trecerii de la viaţă la moarte. 
Biserica – traseul tăiat de Brâncuşi în oraş, acolo nu era înainte decât un fragment de stradă, cuprinde biserica ce era în construcţie când a făcut el proiectul; morţi trec pe la biserică. 
Coloana fără sfârşit – Înălţarea eroilor căzuţi în '16, în octombrie, apărând podul de peste Jiu. După coloană nu mai e nimic dar drumul o coteşte la stânga, spre locul unde erau garnizoana şi cimitirul militar. 
Deci cred că nu e o întâmplare. Cam aşa cred că e simbolistica locului, deşi Brâncuşi nu a lăsat nicio explicaţie certă pentru cei pe care i-a lasat proşti şi săraci înainte să-i regăsească şi mai proşti şi şi mai săraci ...



Planul pe care îl arăt aici descrie acest loc, aşa cum era înainte de inserţia lui Brâncuşi (domnului Brâncuşi, ca să fiu mai ambasador).

4 comentarii:

  1. Acum am intrat pe site-ul dvs si este o incantare. Numai lucruri interesante. Tot ce are legatura cu Bucurestiul cel putin, trebuie vizitat la fata locului. Si asa si va fi. Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere! Adevarul este ca l-am cam lasat de izbeliste caci mi-am dat seama ca interesul pentru ce scriam era foarte modest; vizitatorii din ce in ce mai putini iar comentariile disparusera treptat. Lucuri de spus ar mai fi dar mi-am pierdut rabdarea sa mai scriu. Probabil din cauza ca sunt mai batran cu 11 de cand am pus aici primul articol ...

      Ștergere
  2. Lucian dobrovicescu3 ianuarie 2024 la 10:41

    Foarte plauzibilă interpretarea ta. Ai trecut în fața multora prin cercetarea ta. Bravo. Măcar s-a uitat cineva cu lupa după atâția ani. Felicitări!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, Lucian! In plus, mai e de spus ca pe lintoul portii sarutului, sarutul e schematizat in forma cu picioare, singura folosita de Brancusi in mod explicit ca monument funerar, in cimitirul Montaparnasse ... Deci la cat s-a studiat complexul asta, mai ales ca era si pe lista indicativa UNESCO, nimeni n-a mai cautat in arhive amanuntit, toata lumea a fost multumita cu ce se spusese deja pana atunci

      Ștergere