Am postat anterior informatii despre una dintre cladirile de pe terenul Lahovary din strada Academiei, toate fiind atribuite corect lui Grigore Cerkez, inclusiv teatrul Odeon.
Acest proces verbal din 1934, de la o sedinta a "comisiunii planului de sistematizare", e importanta din mai multe motive. Pentru mine a fost importanta precizarea momentului in care s-au reamplasat statuile din Piata Universitatii. De altfel asa am si dat peste acest dosar: cautand informatii despre contextul istoric al cladirii imobilului Socetatii "Generala". Apoi am constatat ca intre membrii comisiei se afla Paul Smarandescu asa ca mi-a facut placere sa-l informez pe dl. Emanuel Crivat, biograful sau, in ideea ca ar putea folosi informatia. Abia in al treilea rand mi-au cazut ochii sub numele lui Smarandescu si l-am remarcat pe "G. Cerkez". 1934 ... Grigore Cerckez ... cine e?
Pe pagina http://armyuser.blogspot.com/2009/05/scoala-superioara-de-arte-si-meserii.html am pus deja o intrebare relativ la cateva informatii ce ar putea fi relevante.
Din lista arhitectilor din 1925 rezulta destul de limpede ca erau doi arhitecti Cerkez
Intrebarea este de fapt: care dintre cei doi Grigore Cerkez aflati in viata la acel moment este de fapt autorul? Teatrul Odeon, facut in 1911, nu prea se inscrie in maniera stilistica a lui Cerckez "cel mare" caci la acel moment ne-am fi asteptat la o viguroasa expresie neoromaneasca pentru aceasta cladire daca acest Grigore Cerkez ar fi fost autorul.
Se stie ca Grigore Cerkez "cel mare" a incetat din viata in 1927 dupa o lunga si remarcabila cariera atat privata cat si in serviciul public. Dar, iata ca incepand cu 1901, pe piata mai exista un arhitect cu acelasi nume care nu numai ca era proiectant dar activa si in scoala si in comisii de urbanism ale capitalei.
Din acest tabel din Monitorul Oficial din 1933 rezulta datele lui Grigore Cerkez "cel tanar". Imaginea o am prin amabilitatea dlui Buda Bujor de la asociatia Pro Urbe Arad si ii multumesc pentru ea.Acest proces verbal din 1934, de la o sedinta a "comisiunii planului de sistematizare", e importanta din mai multe motive. Pentru mine a fost importanta precizarea momentului in care s-au reamplasat statuile din Piata Universitatii. De altfel asa am si dat peste acest dosar: cautand informatii despre contextul istoric al cladirii imobilului Socetatii "Generala". Apoi am constatat ca intre membrii comisiei se afla Paul Smarandescu asa ca mi-a facut placere sa-l informez pe dl. Emanuel Crivat, biograful sau, in ideea ca ar putea folosi informatia. Abia in al treilea rand mi-au cazut ochii sub numele lui Smarandescu si l-am remarcat pe "G. Cerkez". 1934 ... Grigore Cerckez ... cine e?
Pe pagina http://armyuser.blogspot.com/2009/05/scoala-superioara-de-arte-si-meserii.html am pus deja o intrebare relativ la cateva informatii ce ar putea fi relevante.
Din lista arhitectilor din 1925 rezulta destul de limpede ca erau doi arhitecti Cerkez
Are totusi cineva informatii despre acest Grigore Cerkez "cel tanar"?
Există o lucrare "Lucrari publice din vremea lui Carol I", realizată de Nicolae Noica, în care există mai multe informaţii (plus facsimile) referitoare la Şcoala Superioară de Arte şi Meserii şi în care poate vei găsi ceea ce cauţi. Din păcate nu am această lucrare, în plus am descoperit-o după ce scrisesem micul articol de pe blog.
RăspundețiȘtergereStiu despre ce lucrare este vorba insa n-am parcurs-o pana acum spre rusinea mea. Acum ca stiu am sa verific daca se face referire la Cerkez. Am mai gasit un Cerchez care a participat la ridicarea bisericii armenesti - arhitect/antreprenor sau diriginte de lucrari nu e foarte limpede. Multumesc pentru comentariu!
RăspundețiȘtergere