August Schmiedigen

Nu se stie mai nimic despre partenerul lui G.M.Cantacuzino la realizarea bancii Crissoveloni. Se pare ca August Schmiedigen a asigurat mai curand conducerea lucrarilor caci se pare ca era mai mult implicat in activitate de antreprenoriat dupa cum mi-a spus dl. prof Lascu odata. Dl Peter Derer spune despre implicarea sa la expozitia mondiala de la New York ceea ce l-ar duce mai departe a se identifica cu un arhitect August F. Schmiedigen din New York care, in 1950 la varsta de 66 de ani lucra in Haiti.

Pana una alta, August Schmiedigen a facut in 1914 o casa neoromaneasca pe care dl. prof. Pippidi o dadea ca fiind o creatie sigura a lui I. Socolescu. Iata extrasele din dosarul de autorizare:

In CD "Old Bucharest" exista imaginea nr. 190 cu aceasta casa identificata drept "Casa Slavici". Dna Cezara Mucenic a gasit prima aceasta lucrare ce era arhivata gresit, la o alta adresa a dosarului cu 10 autorizatii in care se afla. Dansa si-a notat gresit si mi-a indicat-o drept "casa Silovici". De fapt se vede ca pe proprietar il chema Lilovici si tocmai cumparase de la Alex Bacaloglu, acesta figurand inca pe planul din 1911. Din autorizatie rezulta ca arhitectul era Schmiedigen iar constructorul era un anume Scarlatescu. Planurile poarta si semnatura arhitectului Herjeu care era in functie publica atunci. Iata poza 190 cu casa la inceputurile ei:

Iata acum si poze publicate in cartea lui Parusi, ca ilustrare a unor operatiuni de pavare a strazilor. Pozele sunt ulterioare anului 1923 caci in fundal apare o cladire neoromaneasca autorizata in acel an si care mai exista si azi, la fostul nr. 5 pe Matei Basarab (casa de care vorbim fiind atunci la nr. 1)

Prima imagine, inainte de asfaltare, arata o casa cu niste mici lucarne si streasina catre Matei Basarab insa a doua poza, dupa asfaltare, pune in evidenta o mansardare si un atic ce a intrerupt streasina de care spuneam. Ciudat caci in 1920 fusese autorizata o extindere. Proprietarul era un anume avocat Choen iar arhitect a fost Ctin Dobrescu. Ce s-a autorizat "nu se pupa" cu ce s-a facut in realitate.
Imaginile cu ce e astazi urmeaza. Asadar acoperisul vechi din tigla s-a schimbat si acum e din tigla metalica de alta culoare, cu ferestre in planul acoperisului in loc de lucarne (oricum in proiectul initial se vede ca nu erau prevazute lucarne ci acestea aparusera in anii '20 la mansardare). Garajul proiectat in 1920 s-a facut altfel, i s-a mai cocotat si o camera, volumul nu e lipit ci detasat si ca tacamul sa fie complet, s-a mai tras si o frumoasa vopsea verde ...
Ce mi se pare insa simpatic, din categoria "unde dai si unde crapa" dupa cum imi place sa spun este urmatorul aspect:

Stefan Lilovici, proprietarul initial, statea tot pe strada Matei Basarab, la nr. 10, o cladire ce trebuia expropriata pentru alinierea strazii. Pe planul de aliniere al strazii din 1869 (sper sa nu ma insel asupra anului) care se chema "Incendii" la acea data, acea casa este indicata drept "constructie solida". Ea a fost probabil inlocuita de atunci caci pe casa actuala sta scris 1886 iar stilul concorda cu data. E singura casa care a supravietuit din vechiul traseu al strazii, azi e pe Lucaci nr. 4. Casa poate parea ciudata caci e, ca toate supravietuitoarele de acest tip, iesita in trotuar si casha. Vorbim despre asta:

Deci pe aceeasi strada ne-au ramas doua case ale unui anonim - Stefan Lilovici dar care ne leaga de un unicat spun eu - o locuinta neoromaneasca facuta de un arhitect neamt la origine si care nu este cunoscut astazi decat prin parteneriatul sau la realizarea Bancii Crissoveloni ...

PS: inainte de lucrarile care au dus la schimbarea invelitorii a fost respins un proiect de extindere realmente odios care urmarea realizarea unei constructii pe curticica ce azi e parazitata de dughenele alea. O constructie fals mimetica, cu o structura stupida, fara nicio noima nici in raport cu casa si nici in raport cu vecinatatile. A fost prilejul cu care s-a cerut demararea procesului de clasare in lista monumentelor, ceea ce s-a si petrecut intr-un final.