Intamplator aveam datele de autorizare pe care vi le infatisez mai jos. Incep cu fatada desenata de cei doi arhitecti Gottereau :
Am spus "cei doi Gottereau" pentru ca, desi dictionarul universal al arhitectilor a lui Paul Constantin vorbeste despre "Gottereau Alfred Jules Paul" nascut la Perpignan in 1843 ca despre un unic, am dovezi limpezi ca a fost vorba despre doi arhitecti, tata si fiu, respectiv Alfred - tatal si Paul - fiul. Nu se cunosc datele mortii lor sau, cel putin, n-am reusit sa gasesc aceasta informatie pana acum. Surprinzator cat de putine informatii exista despre acestia avand in vedere ca au fost, totusi, arhitecti ai Casei Regale ...
Una dintre lucrarile comune ale celor doi este tocmai aceasta superba casa A.G. Assan. Asta este semnatura de pe cererea de autorizare din iunie 1873:
Plansele sunt semnate "L'architecte Gottereau" cu o initiala destul de greu de identificat as spune:
Pe una dintre sectiuni exista totusi o semnatura distincta: "Gottereau fils". Aceasta identificare "fils" am mai intalnit-o pe o stampila a lui Paul Gottereau, un pic mai tarzie, stampila care-i localiza si atelierul in strada Corabia nr. 7. Am sa postez alta data despre alte lucrari in general necunoscute ale lui Paul Gottereau.
Mai sus plansa cu sectiunea lui Paul si mai jos detaliu al acestei indicatii:
Am mai scris despre aceasta suprapunere a activitatii celor doi cand identificam in Alfred Gottereau pe autorul primului sediu al CEC in articolul
Tot din anul 1873, an in care faceau aceasta frumoasa casa Assan devenita ulterior Hotel Metropole, cei doi Gottereau realizau cladirea bancii situata in strada Doamnei, colt cu Academiei. Pe un plan de aliniere nedatat al strazii Doamnei este marcat acolo "Banca Financiara". Acum se afla acolo "City Block" proiectat si realizat in anii '30 prin arhitectul Leon Stern. Informatii mai elocvente despre evolutia locului acesta gasiti la Armyuser in articolul: http://armyuser.blogspot.com/2010/04/academiei-4-6.html
Revenind la Gottereau, proiectul este semnat in comun "A & P Gottereau". A mai fost publicat, nu-mi aduc aminte exact in ce carte, de catre Cezara Mucenic. Cererea de autorizare dateaza din 18 iunie 1873 si este depusa de "Le directeur ?" in numele "Societe Financiere de Roumanie. Iata ce facusera cei doi acolo:
Revenind la Gottereau, proiectul este semnat in comun "A & P Gottereau". A mai fost publicat, nu-mi aduc aminte exact in ce carte, de catre Cezara Mucenic. Cererea de autorizare dateaza din 18 iunie 1873 si este depusa de "Le directeur ?" in numele "Societe Financiere de Roumanie. Iata ce facusera cei doi acolo:
Se observa pe sectiunea prin holul semicircular al ghiseelor ca structura era foarte eleganta si marcheaza inceputurile epocii de glorie a metalului si in arhitectura de pe la noi. Aici as vrea sa fac legatura cu Hala Matache ce este amenintata cu demolarea, garile Filaret si Targovistei (Gara de Nord) si, mai tarziu, Hala Traian si in cele din urma, ca o culme a ingineriei, Podul de la Cernavoda. Deplang totodata pierderea Halei Unirii si a celorlalte hale mai mici din jurul Hanului lui Manuc, transformarea pana la anulare a Pietei 1 Mai ...
Macar in desenul asta sa ne mai imaginam eleganta unor structuri de acum 140 de ani!
Ii multumesc inca o data lui Dan Rosca pentru modul captivant in care isi reuneste materialele documentare si, iata, ma provoaca si pe mine sa mai scot cate ceva de la naftalina.
Dar cu tocmai demolata hală a turnătoriei LeMaitre (cu coloane de fonta turnată asemănătoare cu cele de la Hala Traian) de ce nu face nimeni legătură?
RăspundețiȘtergereEste prima data cand gasesc grupate mai multe imagini si informatii legate de imobilul Casa Assan/Hotel Metropole, felicitari Adrian!
RăspundețiȘtergereMultumesc si eu pentru buna reclama facuta articolelor mele!
@anonim: recunosc ca nu cunosateam interioarele de la Lemaitre, alt obiectiv ce tinea de inceputurile industriei romanesti care statea in calea "timpurilor noi" ca sa le potrivesc asa. Acolo s-a facut un PUZ de catre dl fost presedinte de comisie de avizare a primariei, fost presedinte OAR Bucuresti, Hurduc pe numele sau, care a conceput ceva mare dar care nu mentiona in niciun fel ca ceea ce facea se aseza peste un monument. Il ignora pur si simplu cu un suprem gest creativ. Ca urmare s-a venit ulterior avizarii la capitala cu presiunea cam ca la Matache. Si s-a declasat si demolat pastrandu-se doar un corp amarat de casa de factura neoromaneasca. Mai sunt - fabrica de sapun Stela, Moara Olmazu, depourile din spatele blocurilor de pe Stefan cel Mare peste drum de spitalul Colentina, Fabrica de Glucoza, Uzina de Gaz. Sunt prea multe de deplans nu atat ca s-au ras barbar cat ca nu s-a gandit nimeni cum sa integreze ceva ce s-ar fi putut integra. Mai sunt presiuni la: Manutanta Armatei, Fabrica de bere Luther (fosta Grivita), Regia Autonoma a Tutunului.
RăspundețiȘtergere@Dan: fac si eu ce pot dupa modestele-mi resurse :)) Ma bucur ca ti-a placut. Acum sunt sigur ca deja ai inceput sa scormonesti dupa Gottereau!
Sunt foarte uimit că astfel de lucruri nu s-au pierdut şi încă există. Tare ar fi bine ca undeva, la periferia Bucureştilor, să refacem o zonă veche a capitalei cu astfel de clădiri. Ar fi cumva o istorie falsificată, dar totuşi şi un fel de loc în care se rupe istoria, un loc unde de regăsire a catarsisului citadin şi de reculegere, de pelerinaj, un loc în care să auzi din veacuri potcoavele ţăcănind pe caldarâmul de piatră cubică... Şi tot ar fi ceva.
RăspundețiȘtergere@Bibliotecaru: va referiti la documentele de arhiva banuiesc. unele s-au pierdut totusi, in mod "inexplicabil". de exemplu, planurile orasului executate prin fotogrametrie aeriana in 1927 nu sunt de gasit pe nicaieri cu exceptia unor fotografii dupa cliseele de baza si cateva dintre carourile periferice ale orasului. si multe altele. in ce priveste reconstituirea nu va impartasesc parerea, ar fi o poarta deschisa catre ideea ca orice poate fi demolat caci s-ar putea reconstitui pe undeva. de exemplu, nu cred ca si-a pus cineva problema sa incerce sa faca o reconstituire a Colosului din Rhodos sau a Farului din Alexandria doar asa ca sa vada turistul cum era in antichitate. dar cine stie?
RăspundețiȘtergerein ce priveste copiile dau intotdeauna un exemplu "la prima mana". am vazut la Vatican "Laocoon si fii" apoi si copiile de la Ufizzi si cea din gradina de la Versailles. Originalul pare imbatabil.
Evident că nu mă gândesc nici la strămutarea clădirilor şi nici la "putem demola că le vom reconstrui". Mă gândesc însă la un fel de cartier istoric care să reproducă Bucureştiul secolului XVIII-XIX, cu oameni îmbrăcaţi în costume de epocă, căruţe, caleaşcă, gardieni, lampagii, fotografi la minut, flaşnetari... O zonă de activitate comercială, un loc unde te poţi întoarce în timp, care să reproducă nu numai clădirile, dar şi atmosfera de acum câteva secole.
RăspundețiȘtergereOamenii merg destul de des în "locuri uitate de lume", în destinaţii exotice, tocmai pentru a se întoarce în timp. De ce nu am profita de această oportunitate pentru a aduce la viaţă nişte clădiri pierdute?
Era o idee care să facă să renteze readucerea la viaţă a unei arhitecturi ce altfel s-ar pierde, într-o zonă de coerenţa arhitecturală.
@Bibliotecarul: ceea ce spuneti dvs s-a intamplat candva in Parcul Carol, la amenajarea lui jubiliara din 1906. Majoritatea pavilioanelor incercau sa contureze o imagine idilica "traditionala" ceea ce pana la urma a confirmat stilul neo-romanesc drept o expresie oficiala in arhitectura caci majoritatea imobilelor publice construite ulterior au imbratisat aceasta formula estetica.
RăspundețiȘtergere:) Păi, a fost rău?
RăspundețiȘtergereimi place
RăspundețiȘtergere@hotel mamaia: multumesc pentru aprecierea generica desi nu-mi dau seama daca va place ce am spus eu, daca va placea arhitectura acestei case sau daca apreciati ceea ce a spus "@bibliotecarul :)
RăspundețiȘtergere@bibliotecaru: n-a fost rau desi a fost altceva. azi tendinta este sa faci o chestie cat mai ieftina, cat mai rapida si cu o amortizare daca se poate maine ... deci asa ceva, precum fenomenul Carol I, nu mai este din pacate posibil
RăspundețiȘtergere