vineri, 13 ianuarie 2012

Effingham Grant si Fonderia de la Belvedere

Am dat peste un anunt publicitar in ziarul Romanul din 13/24 martie 1864, parcurs prin gratia celor care au produs www.dacoromanica.ro
 
 Mi-a placut ca Effingham Grant & Co anuntau ca au "unu ciocanu, piselogu, (cu vapore) de ua pre mare putere" ...
Am mai scris despre Belvedere Grant sub eticheta "conacul Grant". Dar au mai scris si Vlahul si Armyuser la Orasul lui Bucur si la Locuri in Bucuresti.
E si o reactie la articolul lui Raiden despre industriile muribunde.

Pentru motive obiective am fost mai putin activ si voi fi in continuare un pic mai absent de pe blog. Dar voi reveni cu niste chestii apasatoare.  

Sunt fan Raed Arafat!

7 comentarii:

  1. Fan Raed Arafat! Să nu fie „atenţionaţi” de acum şi fanii :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru vizita! Am fost in strada in 21 decembrie '89 asa ca nu ma prea gandesc la "atentionari" :) Sunt dintre cei care cred ca Raed Arafat, mai ceva ca Ivan Patzaichin, ar merita o statuie cat timp e inca in viata. Pentru ce spune dar si pentru ce face.

      Ștergere
  2. Fonderia (turnătoria) era adăpostită în corpul de clădire înalt dinspre intersecţia Orhideelor x Calea Plevnei şi a fost funcţională până după 1990, fiind atelier al uzinelor Semănătoarea. Între acest corp şi Orhideelor era o zonă de depozitare în spaţiu deschis, echipată cu o macara portal.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Parca citisem undeva ca aceasta turnatorie n-a avut viata prea lunga si ca, de fapt, l-a cam falimentat pe Grant. Sau poate era vorba despre serele lui cu orhidee ... nu-mi amintesc unde am citit si cand ...

      Ștergere
  3. ADRIAN
    Frumoasǎ problemǎ repusǎ pe tapet!
    Este una din aventurile începuturilor industriale în Bucureşti.
    În vara lui 1862, E.Grant încheia cu statul o înţelegere prin care urma sǎ importe utilajul pentru înfiinţarea unei mori cu vapori, pe moşia lui de la Belvedere.
    În anii 1861-62, o parte din morile de pe Dâmboviţa fuseserǎ desfiinţate, morile cu cai erau de micǎ productivitate, iar moara lui Grant, împreunǎ cu cea a lui Assan (din Şos. Ştefan cel Mare) trebuiau sǎ acopere capacitatea de mǎcinare necesarǎ Capitalei.
    Întâmplǎtor sau nu, în toamna aceluiaşi an 1862, Olmazu şi-a fǎcut, tot pe Ştefan cel Mare, o moarǎ cu aburi de mare capacitate; probabil cǎ, în aceste condiţii, Grant a renunţat la ideea morii, dar comandase deja utilajul în strǎinǎtate (ştim cu toţii, moara de la Belvedere nu s-a mai înfiinţat niciodatǎ).
    Ştim cǎ Fonderia de la Belvedere s-a înfiinţat în februarie 1863, şi, mǎ gândesc eu, a folosit maşina cu vapori destinatǎ iniţial morii, pentru acţionarea unui uriaş ciocan cu aburi, iar restul utilajului a fost reconvertit atât cât s-a putut (ştim doar cât de greu se transformǎ o bicicletǎ într-o tricicletǎ!!!).
    Deci, reclama din “Românul“ (1864) era una disperatǎ, de vreme ce în anul urmǎtor Fonderia a dat faliment şi a ajuns în proprietatea statului, care a amenajat acolo Manufactura de Tutun Belvedere (“Regia”).
    ***Armyuser are dreptate când spune cǎ în apropiere a fost o turnǎtorie, într-adevǎr, tot pe fosta proprietate Golescu-Grant, dar cred cǎ era destul de nouǎ şi fǎrǎ legǎturǎ cu Fonderia.

    ***Stau şi mǎ întreb ce alte anunţuri interesante erau pe aceastǎ paginǎ din “Românul” ?

    RăspundețiȘtergere