Liviu Jicman ne arata cum tinerii liberali din sectorul 6 au pus mana pe lopata pentru a deszapezi niste statii ale transportulu in comun local. Statiile erau inaccesibile de pe trotuare din cauza zapezii. Dar si cand s-o topi zapada!
Pai la ce ne asteptam decat la ce e caracteristic Bucurestiului "modern" ? Adica baltoace peste tot din lipsa unei canalizari bine gandite si bine intretinute. Iata din sezon calduros cum arata o trecere de pietoni la Piata Crangasi:
E tipica acestui oras, peste tot unde exista treceri de pietoni exista si concentrari de apa baltita. De exemplu, Edgar Quinet e inaccesibila dinspre fantana de la Universitate de cate ori ploua. Asta pentru ca niste muncitori dibaci au turnat asfalt peste piatra cubica astupand total gurile de scurgere care erau pe acolo. Erau pe acolo pentru ca unii se gandeau la sistemul de canalizare mai serios in vremurile demult apuse.
Acum am senzatia ca lucrurile sunt total scapate din mana in aceasta materie. In 1895 sau 1892 lucrurile stateau alfel (pe un plan de ansamblu cu canalizarile in oras si pe o sectiune aferenta planului de aliniere al strazii Lipscani):
Astazi lucrurile sunt "gandite" astfel:
Nu numai la canalizare care permite baltire dar si la iluminat exista "ganditori" cand vine vorba despre amplasarea felinarelor in centrul istoric:
Imi aduc aminte cand s-a redeschis Calea Grivitei, stateam pe podul Grant si priveam spre Bucuresti Noi. Nu se asfaltase inca dar masinile deja circulau si trasasera o partie sinuoasa. De ce? Pai toti incercau sa evite gurile de canal care erau puse cum au cazut pe plansetele proiectantilor (necoordonati pesemne). N-am inteles nici in ziua de azi de ce un drum nou, facut cu multa sapatura de suprafata si dala peste metrou nu s-a putut face cu o retea de canale regulate. Adica sa fi fost puse toate gurile de vizitare in linie in asa fel incat sa nu calci cu rotile pe capace, sa fi fost grupate ca sa fie mai putine ... chestii din astea minore.
Eu astept cu interes topirea zapezii si sunt curios daca face cineva o statistica in ce priveste cresterea vanzarilor la cizme de cauciuc.Si tot de aceea nu mai folosesc transportul in comun si aglomerez soselele capitalei. Dar nu fac niciodata precum unii pe care ii vedeti
aici.
PS: Multumesc
Cristinei Chira, cred ca ea este cea care a cercetat dosarul cu planul canalizarii din 1895
Buna ziua!Am gasit postarea dumneavoastra copiata aici
RăspundețiȘtergerehttp://www.martorocular.com/2012/02/mici-detalii-4.html
Multumesc pentru atentionare! Am vazut preluarea de acolo, fara indicarea susrsei. D'aia obisnuiesc sa pun sursa direct pe imaginile care nu pot proveni din alta parte decat de la mine sau de la un numar de persoane cuantificabil prin degetele de la o mana :) Intr-o zi am vazut practic o clona a blogului meu cu indicativ .il ... Nu mi-am notat adresa si nu mai stau sa-l caut insa acolo rezulta sursa.
RăspundețiȘtergereŞi în Brăila, prin centru, pe unde au “cârpit” au prevăzut băltoacele exact la trecerile de pietoni şi în parc, probabil aşa era în proiect. În schimb la străzile care au fost modernizate în întregime nu am remarcat astfel de probleme.
RăspundețiȘtergereUltima data cand am trecut prin Braila era in urma cu aproape 4 ani iar zona istorica era cam rascolita pentru a se pregatea probabil o mare asfaltare. Sper ca au pus piatra cubica pana la urma. Daca gasesc documentele in care aflam ca modelul Brailei in ce priveste pavajul trebuia implementat si pe la Bucuresti am sa postez. Pana atunci imi aduc aminte de pavajul cu tocurile bocancilor tuturor soldatilor care am fost dusi in miez de noiembrie 1987 in Insula Mare a Brailei cu ocazia campaniei de depistare a stiuletilor de porumb pierduti in brazda dupa recoltare ... un noroi mai puternic decat ala n-am vazut in viata mea :)
ȘtergereEu nu pricep de ce nu se trece la sistemul american cu gaura de scurgere spre canal făcute sub bordură... Astfel s-ar rări foarte mult şi "gurile de vizitare".
RăspundețiȘtergereE mai scump si mai complicat; presupune prelucrarea unor borduri si o intretinere relativ mai grea. Gurile de vizitare vor ramane intotdeauna multe caci acolo in principiu se regasesc diverse racorduri, bifurcari ale retelelor, segmentari de siguranta, alte asemenea. Eu m-as multumi sa fie toate inventariate. Din pacate, retelele edilitare sunt destul de necunoscute de autoritati care "le-au pierdut urma". De multe ori la intocmirea de PUZ am auzit ca "nu stim de fapt pe unde trec retelele". Chestie de gestiune. Mereu spun ca planul orasului realizat in 1927 prin aerofotogrametrie este pierdut in sensul ca nimeni nu stie ce s-a intamplat cu el. Din trei dosare in inventarul arhivelor PMB numai unul exista in realitate si este cel cu carourile periferice. Despre celelalte doua nu se stie, nu exista o fisa de cerecetare deci nu cred ca se cunoaste cand si de catre cine au fost luate. Cu o astfel gestiune a planurilor e firesc ca nu stim pe unde trec cu adevarat aceste retele mai vechi de 50-60 de ani, daramite alea mai vechi de 100 ...
ȘtergereCred că miroase a câteva milioane de euro investiţie pentru această catalogare :D
ȘtergereCateva zeci, sa nu ne incurcam in sume modeste :)
ȘtergerePai la cate legende exista in legatura cu tuneluri secrete care strabat Bucurestiul in lung si-n lat, ba chiar si pe sub Dambovita ... Sper ca va amintiti stirea cu investitia de suprafata a lui Piedone care a dus la "descoperirea" unei intrari secrete la metrou :))