Fabrica de zahar de la Chitila

Alaturi de fabrica de zahar de la Sascut, acesta este primul obiectiv industrial din industria zaharului din Romania. Si totusi, in pagina primariei din Chitila nici macar nu este amintita la "istoric" si nici la "cultura" (http://www.primariachitila.ro/). Pacat. As vrea sa fac gratuit studiul istoric in vederea clasarii in lista monumentelor a ceea ce a mai supravietuit din vechiul complex de cladiri si probabil am sa-l contactez pe primar care are atributia, conform legii, sa ceara clasarea.

Istoricul este schitat in trecerea in revista a istoriei bancii Marmorosch Blank publicat de banca in octombrie 1923. De aici rezulta ca, alaturi de familia Bibescu, banca a contribuit substantial la dezvoltarea fabricii in 1898 cand aceasta s-a redeschis si recapitalizat dupa niste ani de inchidere. De redeschiderea fabricii a profitat chiar si Tudor Arghezi care s-a angajat aici ca laborant in acei ani. Aici a functionat inainte de 1990 Intreprinderea de utilaj si piese de schimb - IUPS Chitila care apoi a devenit UTREC (habar n-am ce insemna asta). Din cate stiu acum sunt diverse mici firme in fostele cladiri. Inurma cu 15 ani stiu ca mai exista baza cosului de fum ce apare in imaginile de epoca. Nu mai am informatii despre interior insa la strada se mai pastreaza imprejmuirea, pavilionul de poarta si inca un corp. Interesant este si partea din spate, catre lacul artificial Chitila, unde se afla cateva locuinte muncitoresti denumite "colonie". Acestea, ca ansamblu, ar putea fi la randul lor protejate, oricum sunt interesant de studiat. Din pacate n-am mai calcat pe acolo de 20 de ani ... In vatra satului exista un alt ansamblu ce ar trebui protejat - Scoala, Primaria, Biserica si Dispensarul. Nu mai spun de piesa principala a localitatii - fortul Kitila. Acesta este primul din seria fortificatiilor Bucurestiului, nu e in lista monumentelor si este sugrumat azi - ca imagine - de un mare Remat. Administrativ insa apartine de sectorul 1.

Paginile din istoricul Marmorosch Blank

Lectura acestor pagini m-a facut sa-mi dau seama de un adevar al zilelor noastre. Bancile de la noi sunt o gluma proasta, sunt niste camatari institutionali, niste institutii mai mult parazitare caci am senzatia ca traisec din comisioane si numai din dobanzi excezive, spoliatoare a unora ce ar vrea sa faca ceva cu capitalul. Citesti aceste randuri si vezi ca Banca Marmorosch Blank a faurit industrii in Romania si si-a bazat profitul si cresterea extraordinara pe investitii directe. Asadar aceasta banca detinea o treime din capitalul social al fabricii de zahar din Chitila in 1899 si adusese pe langa ea ca investitori diversi alti finantatori, inclusiv din Belgia. Banca a facut sa mearga fabrica si nu s-o puna pe butuci cand cei ce se imprumutasera initial - fam. Bibescu - erau in dificultati manageriale.

Imaginile fabricii la inceputul sec. XX

Din "Goagal" am si imaginea complexului, unde se vad si acoperisurile micilor locuinte tipizate, ieftine, din "colonie", langa malul lacului.

Despre 1909 si 1916-1918

O inedita imagine este postata la adresa:
http://www.muzeuldefotografie.ro/2009/12/bucuresti-1916-1918-rara-vedere-aeriana


Excelenta postarea respectiva. Am promis acolo ca voi atasa cateva imagini ce pot concura la completarea acelei fotografii aeriene. Iata-le:


Acestea sunt cererea de autorizare a unei extinderi a Hotelului Princiar si planul respectivei extinderi. Pe cerere, in coltul din dreapta jos, apare si numarul dosarului de arhivare la PMB. In acelasi timp, pe coltul opus, la Hotelul Palace, se solicita introducerea unui rezervor de pacura in subsol (nu mai atasez si planul acesta caci e irelevant).


Aici sunt planurile de aliniere pentru construirea noului sediu al Ministerului de Interne. Prima imagine e coperta dosarului si numarul acestuia in arhiva PMB. A doua imagine poarta semnatura lui Petre Antonescu din 1912. A treia imagine este un plan din 1914 care indica si strazi propuse spre deschidere. Imaginea aeriana invocata mai sus pare sa ne arate ca in 1916-1918 inca nu se intamplase nimic acolo in conformitate cu aceste planuri - imaginea postata este totusi la o rezolutie mult prea mica pentru a vedea unele detalii.
Am adaugat si planul sediului politiei de siguranta, dosar arhivat 1908 - 1909, ca urmare a descoperirii tardive a unei serii de posturi dedicate anului 1909. Mi-a facut placere sa le parcurg si am si comentat la : http://www.bucurestiivechi.ro/?p=166
A se vedea pe planul de aliniere din 1914 ca, desi fusese realizata cu 5 ani in urma, aceasta cladire ar fi fost deja subiect de demolare pentru punerea inpractica a noii alinieri preconizate. Fata de comentariile pe care le-am facut la adresa mentionata mai sus as vrea sa mai remarc faptul ca ministerele de justitie si cel de razboi erau localizate in 1906 de catre Frederic Dame la alte adrese decat cele descrise in acea postare.

Detaliere in "cazul Dorobanti"

Revin cu o detaliere volumetrica a ceea ce am considerat eu ca ar fi construibil in parcelele din Dorobanti 16-18, Brosteanu 4 si Eminescu 27. Am constatat ca desi la anumite momente se face mare caz de subiect, ca din cand in cand cate o "jurnalista" mai baga un articol furios, in realitate nimeni nu se osteneste sa se documenteze inainte de a se pronunta. Si, mai ales, nimeni dintre cei ce devin furibunzi cand se lanseaza un asemenea subiect nu a facut vreun comentariu cu argumente contra. Ii multumesc deci lui Radu Oltean pentru ca mi-a spus ca nu considera ca e bine sa se construiasca acolo ceva inalt dupa ce a citit ceea ce am scris. Rezulta in acest fel ca e o parere a lui, subiectiva, ce tine de propria perceptie iar aceasta parere trebuie respectata caci recunostea implicit ca nu are argumente tehnice sau de alta natura obiectiva care sa sustina aceasta opinie.

De exemplu, unele opinii contra se bazeaza pe ideea aportului excesiv de trafic. Totusi, subiectul investitiei preconizate ar fi un hotel de 5 stele. Poate spune cineva dintre cei ce invoca traficul excesiv cam care este aportul direct in trafic al hotelurilor: Bucuresti, Intercontinental sau Howard Johnson? Cred ca nu. O alta functiune propusa este un cazino de standard ridicat, pe langa respectivul hotel. Trafic? Pe principiul asta ar trebui desfiintat cazinoul de la Casa Vernescu. Si, pana la urma, cred ca Teatrul de Comedie din centrul istoric aduce si evacueaza mai multi oameni simultan decat un cazino si cred ca nimeni nu si-ar propune vreodata sa elimine aceasta functiune din centrul istoric.

Si eu am o parere subiectiva pe care o ilustrez in continuare (modelare 3d Mihai Dorcu). Astept pareri asupra acestei viziuni de dezvoltare a locului.

Aceste imagini s-ar vedea din usa restaurantului Pizza Hut de la Hotel Howard Johnson

Cam cum s-ar vedea din peretele blocului corpului diplomatic din str. Eminescu, punctul cu cea mai larga perspectiva de pe aceasta strada asupra blocului (volumele cu rosu sunt casele valoroase identificate in planul de sinteza a valorilor iar cele mai stravezii reprezinta volumele posibile catre fundurile lor de lot)

Ce s-ar vedea din Piata Romana sau din Piata Lahovary.

Imaginile aferente Caii Dorobantilor.

Imaginile sunt construite asa ca simularile ar fi destul de apropiate de realitate spre deosebire de schemele mazgalite de mine la mana libera pe o planseta grafica si pe care le-am introdus in anexa 4 a studiului istoric. Acele imagini din studiul istoric sunt totusi destul de apropiate de volumele reale rezultate din modelarea 3d insa ceva mai mari decat acestea.

Cine este Grigore Cerkez?

Am postat anterior informatii despre una dintre cladirile de pe terenul Lahovary din strada Academiei, toate fiind atribuite corect lui Grigore Cerkez, inclusiv teatrul Odeon.

Intrebarea este de fapt: care dintre cei doi Grigore Cerkez aflati in viata la acel moment este de fapt autorul? Teatrul Odeon, facut in 1911, nu prea se inscrie in maniera stilistica a lui Cerckez "cel mare" caci la acel moment ne-am fi asteptat la o viguroasa expresie neoromaneasca pentru aceasta cladire daca acest Grigore Cerkez ar fi fost autorul.

Se stie ca Grigore Cerkez "cel mare" a incetat din viata in 1927 dupa o lunga si remarcabila cariera atat privata cat si in serviciul public. Dar, iata ca incepand cu 1901, pe piata mai exista un arhitect cu acelasi nume care nu numai ca era proiectant dar activa si in scoala si in comisii de urbanism ale capitalei.

Din acest tabel din Monitorul Oficial din 1933 rezulta datele lui Grigore Cerkez "cel tanar". Imaginea o am prin amabilitatea dlui Buda Bujor de la asociatia Pro Urbe Arad si ii multumesc pentru ea.
Acest proces verbal din 1934, de la o sedinta a "comisiunii planului de sistematizare", e importanta din mai multe motive. Pentru mine a fost importanta precizarea momentului in care s-au reamplasat statuile din Piata Universitatii. De altfel asa am si dat peste acest dosar: cautand informatii despre contextul istoric al cladirii imobilului Socetatii "Generala". Apoi am constatat ca intre membrii comisiei se afla Paul Smarandescu asa ca mi-a facut placere sa-l informez pe dl. Emanuel Crivat, biograful sau, in ideea ca ar putea folosi informatia. Abia in al treilea rand mi-au cazut ochii sub numele lui Smarandescu si l-am remarcat pe "G. Cerkez". 1934 ... Grigore Cerckez ... cine e?

Pe pagina http://armyuser.blogspot.com/2009/05/scoala-superioara-de-arte-si-meserii.html am pus deja o intrebare relativ la cateva informatii ce ar putea fi relevante.
Din lista arhitectilor din 1925 rezulta destul de limpede ca erau doi arhitecti Cerkez

Are totusi cineva informatii despre acest Grigore Cerkez "cel tanar"?

Cladirea lui Lahovary proiectata de Grigore Cerkez

In studiul istoric referitor la cladirea Generala am parcurs mai multe dosare de pe strada Academiei. Pentru ca aici am dat peste numele lui Lahovary mi s-a parut interesant sa studiez. Iata planurile de situatie si ale "casei noi" din 1909 care poarta semnatura lui Grigore Cerkez. Interesant este si controlul si sanctiunile politiei referitoare la nerespectarea regulamentelor de construire. Mult mai interesant e si modul de obtinere al acceptului autorizarii prin telegraf. Viceprimarul il intreaba pe primarul Vintila Bratianu, aflat in vacanta la Karlsbad, ce sa faca referitor la cererea lui Lahovary de a construi in Academiei! Foarte eficient, Bratianu da indicatii din strainatate referitoare la modul de interpretare al regulamentelor!

Rezultat al studiului istoric pentru Societatea Generala din Piata Universitatii

Pentru ca am promis suplimentarea informatiilor pentru studentii care au teme de seminar legate de zona Universitatii si a strazii Academiei, postez aceste informatii culese personal din arhivele publice. Pentru date suplimentare referitoare la sursa arhivistica voi raspunde acelor intrebari punctuale, daca va fi cazul. Incep cu alinierea strazii Academiei, fara an, estimat de mine 1867-1870: Urmeaza planuri de aliniere ale strazii Ion Ghica, fosta Smardan, fosta Bursei, fosta Vestei:

Mai incarc si extrase din anexele studiului istoric referitor la cladirile fostei societati "Generala", cladiri in care astazi isi are sediul central BCR. Imaginile contin explicatiile necesare.