sâmbătă, 13 martie 2010

O. Maugsch


Am tot spus si n-am facut. Acum plasez doua proiecte ale lui Otto Maugsch (prenumele dat ca sigur de dna Cezara Mucenic) sau Oskar Maugsch asa cum apare in mai multe surse. Problema cu aceste surse este ca nu indica documentul original ci, eventual alte surse. Un exemplu este o frumoasa carte a Cristinei Woinaroski - Lotizarea si Parcul Ioanid. Cartea e cu adevarat minunata. Pe la final exista un capitol destinat prezentarii arhitectilor ce au lucrat in perimetrul caruia ii este destinata lucrarea, printre acestia este si "Oskar" Maugsch. In prezentarea sa este invocata o carte a lui Toma Socolescu si anume "Fresca arhitectilor care au lucrat in Romania in epoca moderna (1800-1925)". In realitate chiar si in aceasta lucrare arhitectul este identificat "O. Maugsch". Asa l-am gasit si eu in doua lucrari in original aflate in arhive.
Prima lucrare este cea invocata in cartea despre Parcul Ioanid si se afla pe strada Polona nr. 7.
Urmeaza extrase din documentatia de autorizare a primului corp al sediului central al Societatii Generala, anul 1907. Cererea de autorizare semnata de Alexandru Marghiloman, sef la Generala atunci, il mentioneaza pe ... cum altfel ? ... O. Maugsch. Apoi vine si Maugsch si spune ca a facut ceva modificari la proiect si semneaza ... O. Maugsch. Consecvent fara limita, arhitectul isi pune si o placheta pe cladirea pe care tot el a proiectat-o, in 1914, al doilea corp al Palatului Generala: "O.Maugsch".
Asa se face ca de cate ori aud "O.J. Simpson" imi dau seama ca, la fel ca in cazul lui Maugsch, "O." nici nu mai conteaza de unde se trage ...

7 comentarii:

  1. mai era unu la guvern, prin anii 90, o. partenie. i se zicea zero partenie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Radu, buna chestia cu zero :)). La fel de amuzant mi s-a parut la studiul despre Generala faptul ca am gasit numele sefului de la investitii/constructii al Ministerului Comertului Exterior din 1967: PATRUBANI ! Ma amuzam cu prietenii si imi inchipuiam ca l-ar fi chemat DOIBANI dar l-au pus sefii de la partid sa-si schimbe numele sa nu para caraghios la investitii :))

    RăspundețiȘtergere
  3. eu cred ca il chema zecebani, dar parea chiabur cu numele asta. si l-o fi schimbat singur, sa dea bine la dosar

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu cred ca nici el nu stia exact care ii era prenumele. Astazi am fotografiat placuta cu numele lui de pe cladirea de langa casa Lalu. Saca Lalu e trecuta ca fiind in Piata Romana la nr 7. Avand in vedere ca la numarul 9 sunt coloanele inseamna ca asta despre care vorbesc eu este Dacia. Nu stiu ce numar. Evident, tot O. Maughsc

    RăspundețiȘtergere
  5. Domnule, complimente pentru excelentele analize si informatii. In privinta lui Maugsch daca d-na Mucenic da ca sigur prenumele Otto inseamna ca sunt sanse mari in acest sens.
    Am o rugaminte: cum am putea sa ne mobilizam pentru ca autoritatile acestea troglodite, la putere de mai bine de 60 de ani, sa ne declare ce fac pentru ca obiective arhitectonice importante sa nu dispara sub buldozere in zona Buzesti, Berzei etc.?

    RăspundețiȘtergere
  6. @anonim: multumesc mult pentru aprecieri!
    Mobilizarea nu cred ca va duce la un rezultat palpabil din pacate. Acest proiect de strapungre de care vorbiti este de prea multa vreme pe tapet si cred ca deja s-au arvunit niste lucrari. In esenta propunerea e mai daunatoare decat multe alte insertii locale ce s-au produs pe ici pe colo. Daca era o intentie serioasa de sistematizare a traficului, tot acest traseu putea fi rezolvat prin identificarea unor trasee cu sensuri unice ce ar fi permis un flux rutier rezonabil si fara atat deranj financiar si juridic. Asa se procedeaza orecum anacronic prin raderea inutila a unor zone din oras. Asa se proceda la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX dar din alte motive si cu alt fond cultural in spate. Remarcam la studiul meu pentru Dorobanti ca aliniamentul cu platani de pe Dorobanti nu prea se mai regaseste la aceasta vechime decat in strada Berzei (dupa cunostinta mea la acest moment). Pacat ca se va duce si asta ...
    Ca o concluzie, cel mai bun argument ar fi fost o solutie urbanistica alternativa bazata pe un studiu real de trafic (cu incarcari auto pe zile si ore, cu determinarea varfurilor de sarcina, a surselor si a destinatiilor, cu interviuri ale soferilor pentru a depista ce-i impiedica in alegerea de rute alternative samd) care sa gaseasca o solutie MAI IEFTINA si MAI RAPIDA. Fara aceste doua componente nu reactioneaza nimeni dintre trogloditii de care spuneti.

    RăspundețiȘtergere
  7. Am aceeasi parere si despre intentia de continuare a largirii Caii Calarasilor. Nu largimea genereaza rezolvarea problemelor pentru care se pune in practica o asemenea operatiune. Dupa cum puteti constata, Stefan Cel Mare sau Soseaua Chitilei au prospecte generoase insa de cele mai multe ori nu pot fi folosite decat pe cate un flux pe sens din cauza stationarilor neregulamentare (vezi de exemplu autobaza ad-hoc de pe Soseaua Giurgiului dupa Piata Progresul), a plasarii de amplasarii la strazi de caegoria I a unor centre comerciale cu vad direct (cum e cazul Mega Image din Calea Giulesti, fix unde se gatuie drumul din cauza statiei de tramvai sau a celui din Sos. Giurgiului etc). Toate astea duc din nou la stationari, traversari ilegale, aprovizionari la ore nepotrivite (inclusiv la Piata Crangasi)

    RăspundețiȘtergere