S-au implinit 136 de ani de la fondarea Partidului National Liberal "in casele lui Mazar Pasa din strada Biserica Enei nr. 11 bis". Asa spune placa ce s-a dezvelit azi in memoria acestui eveniment istoric, placa ce s-a asezat la initiativa comisiei pentru cultura a PNL Bucuresti, in special gratie eforturilor lui Lucretiu Tudoroiu. In poza de debut placa e indicata cu ajutorul unei sageti albastre pe fond galben. La eveniment au participat cateva personalitati ale partidului - dl. Andrei Chiliman, dl. Ludovic Orban dar si cativa dintre sustinatorii liberali activi in blogosfera. M-am bucurat sa-i revad pe Lilick, Cepeca sau pe Copilul Democratiei.
Placa s-a amplasat pe fatada UAUIM, care Piata Universitatii desi locul in care PNL a luat fiinta era probabil pe partea cealalta a strazii, aproximativ in dreptul parterului blocului Dunarea, cam pe unde se afla azi un centru al unui important operator de telefonie mobila. Nu se putea punea placa acolo iar locul actual este destul aproape de vis-a-vis-ul numarului 11 al strazii Biserica Enei si identificabil cu certitudine pe planul 1911. Din pacate, pe planurile si reprezentarile perspective din 1871 nu sunt marcate numerotarile strazilor iar planul cel mai apropiat ca data pe care se pot citi numere postale este abia cel din 1911. Mai e si cel din 1895 (1:1000) dar pe ala nu-l am. Am pus insa cu un punct galben pe locul unde trebuie sa se fi aflat casa, cu conditia ca sensul de numerotararii strazii sa nu se fi schimbat. Am patit asta in cazul strazii Armasului. Nici singurul plan de aliniere al strazii Biserica Enei nu lamureste nimic pentru ca nu are nici numere postale trecute si nici numele proprietarilor. Maine, dupa ce a sa-l pozez in arhive, voi publica o actualizare a aticolulului.
Daca Dan Rosca mai activa, i-as fi adresat o leapsa pe tema asta ... asa nu stiu cine poate spune unde era acest numar 11 bis ce nu apare pe planul 1911 (adica nu e nimic intre 11 si 13). Eu ilustrez cu planul de aliniere al pietii "noului ospel comunal" din 1913 pe care am pus un punctulet galben unde ar fi putut sa fi existat casa si un x in dreptul aproximativ al locului actual de amplasare al placii memoriale.
Daca Dan Rosca mai activa, i-as fi adresat o leapsa pe tema asta ... asa nu stiu cine poate spune unde era acest numar 11 bis ce nu apare pe planul 1911 (adica nu e nimic intre 11 si 13). Eu ilustrez cu planul de aliniere al pietii "noului ospel comunal" din 1913 pe care am pus un punctulet galben unde ar fi putut sa fi existat casa si un x in dreptul aproximativ al locului actual de amplasare al placii memoriale.
La multi ani PNL!
"Actualizare de update":
Acesta este planul de aliniere al strazii Biserica Enei, fara an. Din pacate nu exista nici numere postale si nici proprietari ba, mai rau, lipseste si segmentul din centru care ar fi cuprins "casele lui Mazar Pasa". Ma laud ca aduc la lumina acest plan caci in afara de persoana care a pregatit microfilmarea eu sunt singurul care semneaza pana acum in fisa de cercetare a documentului aflat la Arhivele Nationale - Directia Municipiului Bucuresti.
Urmeaza situatia proiectata in 1906 peste planul ce trebuie sa fie cel din 1895. Nici pe asta nu apar numere si nici toti proprietarii. Am pus un punct galben peste casa ce ar trebui sa corespunda cu "unscpe bis".
Deci tot n-am dovedit unde erau casele ...
Multumim! :)
RăspundețiȘtergereMulțumesc Adrian !
RăspundețiȘtergereCe-i cu politrucii astia pe aici? Orban? Chiliman??
RăspundețiȘtergereSa fim seriosi, liberalismul autentic a murit in temnitele comuniste. Ce avem azi este o imitatie ieftina si poate-poate Quintus mai reprezinta un reper, insa doar el.
Tocmai pentru ca PNL-ul actual este doar o umbra a liberalilor lui Bratianu, vor pierde alegerile la anul.
@Lilick, @Cepeca: eu trebuie sa va multumesc pentru apreciere si promovare!
RăspundețiȘtergere@Raiden: probabil ca ai intr-un fel dreptate, cel putin in cazul cu umbra, dar cred ca te si inseli. Eu nu cred, de exemplu, ca un reper ar fi Quintus, poate mai degraba Neagu Djuvara. Dar in situatia particulara de aici, toata lumea e normal sa apara in aceasta poza. Crin Antonescu nu s-a tinut de vorba si n-a venit. Normal e ca presedintele PNL Bucuresti sa faca onorurile dezvelirii placii iar asta e Chiliman. E normal ca unul dintre parlamentarii de Bucuresti sa fie de fata - asta e Ludovic Orban. In poza mai sunt Sergiu Nistor, care fara sa fie membru de partid este totusi presedintele comisiei pentru cultura a PNL Bucuresti. Mai e Lucretiu Tudoroiu, membru al aceleiasi comisii,cel care, impreuna cu Sergiu, au avut ideea au comandat placa si, cu un minim ajutor si din partea mea, au facut sa fie amplasata. M-am pomenit si pe mine pentru ca si eu, cel putin informal, fara sa fiu membru PNL, fac parte din acea comisie de specialitate (cultura) a PNL Bucuresti. Apoi mai apare in cadru dl Alexa, presedintele TNL, din nou cred ca era firesc sa participe la un asemenea moment comemorativ al unui eveniment istoric. De ce spui despre Orban ca e un politruc? Nu l-am cunoscut pana acum dar nu mi se pare ca spune altceva decat gandeste si nici nu e un personaj gomos ci mai degraba jovial si deschis. Dar poate e doar o impresie datorata soarelui puternic si tu sa ai o perceptie mai corecta, nu se stie. :) Nu cred ca PNL va pierde alegerile la anul dar nici sigur nu sunt ca le va castiga ...
... Alexe ... scuze, am tastat gresit numele presedintelui TNL.
RăspundețiȘtergere@Adrian
RăspundețiȘtergereMulţumesc cǎ m-ai invitat sǎ-mi spun pǎrerea. Articolul tǎu este o adevǎratǎ demonstraţie de analizǎ istorico-arhitecturalǎ, pentru care te felicit.
Ai dreptate, Casa Mazar-paşa se gǎsea pe cealaltǎ parte a Strǎzii Biserica Enei, şi locul pe care l-ai marcat pe hǎrţi este destul de exact.
Din pǎcate, singura localizare cât de cât exactǎ a imobilului o datorǎm lui C.Bacalbaşa, care, în vol.I din “Bucureştii de altǎdatǎ”, scria în anii ‘20: “Pe locul ocupat azi de Baia Centralǎ din Strada Enei era o casǎ boiereascǎ în fundul unei mari curţi, dupǎ obiceiul vremii [...] aceastǎ casǎ era proprietatea maiorului Lakeman, fost ofiţer în armata turceascǎ sub numele de Mazar-paşa”.
Tot din pǎcate, acest reper (Baia Centralǎ) a dispǎrut şi el la cutremurul din 1977, dar, pe planul 1911 completat cu unele fotografii fǎcute mai târziu din avion, îl putem vedea aşezat la jumǎtatea strǎzii, undeva peste drum de monumentala intrare a Arhitecturii şi articulaţia de azi cu corpul cel nou.
Casa Mazar-paşa a fost dǎrâmatǎ puţin înainte de 1895, când, dupǎ planurile lui F.Xenopol, pe locul ei s-a construit Baia Centralǎ, pe alinierea realizatǎ, cred, imediat dupǎ 1890, dupǎ o linie care lega Casa lui Szathmari (distrusǎ de bombardamentele din ’44), din dreptul Bisericii dintr-o Zi şi Casa Pake Protopopescu (fostǎ dr.Iatropol) care fǎcea un colţ ascuţit cu Str.Colţei (viitor Bd.Brǎtianu) şi se gǎsea aproape de fântâna artezianǎ de azi.
Din memoriile lui C.Argetoianu aflǎm cǎ, în 1881, în Casa Mazar-paşa s-a mutat, pentru scurt timp, Liceul Sf.Sava, dupǎ ce vechiul local, Casele de la Mǎgureanu din capul Cǎii Victoriei, fuseserǎ demolate pentru rectificarea Dâmboviţei ( apoi liceul a trecut în Casele Panghel de la întâlnirea strǎzilor G-ral Berthelot şi Popa Tatu, pe locul cǎrora azi avem imobilul cu Administraţia Financiarǎ). Argetoianu descrie Casa Mazar-paşa ajunsǎ deja într-o stare de degradare avansatǎ.
Privind şi comparând planurile Borroczyn şi Papazoglu, vis-a-vis cu starea de ruinǎ din anii 1880, ne putem pune întrebarea dacǎ locuinţa lui Mazar-paşa, descrisǎ de Bacalbaşa ca “o casǎ boierescǎ”, nu era deja o clǎdire f.veche şi nu este chiar una din Casele foste Slǎtineanu la 1850, devenitǎ, poate, dupǎ 20 de ani, localul Pensionatului de bǎieţi Geanelloni, şi trecutǎ apoi în proprietatea ofiţerului.
Casa Mazar-paşa a fost, fǎrǎ indoialǎ, unul din locurile cele mai încǎrcate de semnificaţie din peisajul bucureştean: este imobilul în care s-a sǎvârşit în 1875-76 “coaliţia de la Maza-paşa”, între liberalii radicali şi cei moderaţi, care, pe valul unui entuziasm aproape general, avea sǎ-i aducǎ la putere pentru 12 ani neântrerupţi (1876-1888). Cu bune şi cu rele, sub lunga guvernare liberalǎ, România a rupt-o definitiv cu trecutul, şi-a cucerit Independenţa şi a creat condiţiile proclamǎrii Regatului României, intrând în rândul naţiunilor respectate şi civilizate, fǎcând paşi uriaşi pe calea modernizǎrii tuturor sectoarelor de activitate (industrial, bancar, administrativ, edilitar etc.).
Este adevǎrat cǎ [nici] liberalii nu mai sunt ce erau odatǎ, dar dacǎ nu credem nici în ei, înseamnǎ cǎ, din ceea ce obişnuim sǎ numim Cutia Pandorei, a zburat de mult, fǎrǎ veste, şi ultimul locatar – Speranţa.
Partidul Liberal este doar o umbră imbecilizată de atâta sete de ciolan.
RăspundețiȘtergere@Dan: Multumesc mult pentru completari! Ipoteza cu cladirea pensionului, care apare si pe planurile 1871 ar putea fi o ipoteza corecta. Mai ales ca Baia Centrala apare pe planul 1911 la nr. 11 ... probabil o unificare de parcela 11 cu 11 bis? Caci intre nr. 9 si 11 al Baii Centrale, in 1911 mai apare o cladire a unui Al. Ionescu. Voi mai pune un plan din 1856 care arata ca deja Ion Slatineanu vanduse unui Philipesko acea casa ce pare singura potrivita descrierilor evenimentelor si functiunilor de asemenea importanta. Asta inseamna ca am pus eu gresit bulina galbena pe casa bisericii Enei.
RăspundețiȘtergereBaia Centrala era foarte importanta pentru scoala de arhitectura caci, conform unei vechi traditii, studentii mari obisnuiau sa-i vopseasca din cap pana in picioare pe boboci si apoi ii infasurau in ceaceafuri, ii purtau pe umeri pe niste plansete si ii traversau strada pana la Baie unde ii rasturnau in apa ca sa se spele :) S-a pastrat traditia pana recent cand studentii anului 4 aveau in sarcina aceasta traditie, pe langa organizarea balului bobocilor. Eu am mai prins asta dar bag seama ca s-a cam pierdut obiceiul ...
@Costea: nu sunt de acord cu ceea ce spui dar nici n-am destule argumente imbatabile cu care sa-ti zdruncin aceasta parere personala.
RăspundețiȘtergereBănuiesc că nu e de mare ajutor, dar tot o spun.
RăspundețiȘtergereCineva s-a chinuit să identifice vechile clădiri...
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/12/vedere-rara-aeriana-bucuresti-1916-1918/
... pe vechi clădiri aeriene.
Este identificată zona A5 – Baia comunală de pe strada Biserica Enei... cea care poate fi folosită ca reper (mult în dreapta fotografiei).
Poate este de folos.
@Bibliotecaru: Multumesc! De fapt, cladirea este identificata destul de precis de catre Frederic Dame in cartea sa despre Bucurestiul anului 1906. Acolo se spune clar ca pe terenul fostei case a lui Lakeman (Mazar Pasa) s-au facut Baia Centrala si alte doua case. Casa la care ne referim este descrisa a fi avut parter si etaj, deja deteriorata la data respectiva. Prin gradina casei lui Mazar Pasa trece strada Regala. Si prin proprietatea veche identificata Kornesko pe planul pe care l-am pus, proprietate pe care, zice Dame, s-a aflat tipografia lui Petre Ispirescu. Toate astea sunt intr-o nota explicativa despre Mazar Pasa, la pagina 86 din editia cartii din 2007.
RăspundețiȘtergereAsta inseamna, ca pe planul 1871, cladirea este de fapt cea desenata si marcata drept "Pension Janelloni" cum remarca si Dan ca posibilitate. Planul Jung din 1856, coroborat cu ce spunea Dame, face ca localizarea cea mai precisa a casei sa fie mai curand pe locul actualului magazin de cafea Florian, in curtea interioara a blocului cu ganguri din strada Biserica Enei.
RăspundețiȘtergere@Adrian, felicitari. Interesant articol si la multi ani PNL. Eu cred ca se vor afla in partea castigatoare, chiar daca nu pentru mult timp.
RăspundețiȘtergere@Dan, eu cred ca e pacat ca ai inchis "pravalia". Pai cu asemenea comentarii si pareri sustinute si foarte bine documentate e clar ca ai multe de spus.
@Stefan: multumesc mult pentru apreciere! Sa stii ca siteul vostru este mereu intre primii 4 mari furnizori (cateodata mai multi decat prin google) de vizite pentru locul asta asa ca ma bucura cand puneti si cate unul dintre voi umarul la asta :). Ai dreptate, i-am zis lui Dan ca ar trebui sa redeschida. Pe orice platforma free disponibila numai sa o faca.
RăspundețiȘtergereSper ca ai citit si articolul "Mazar Pasa descoperit" care pune si un pic de imagine concreta peste casa in cauza!
:)) Da, eu am crezut ca acolo am comentat. Aseara eram cam obosit. Am citit si articolul acela, normal. Si completarea cu planurile. Cand ii vad pe altii cum se agita parca mi se face si mie chef de cautari. Nu am mai fost la o "sesiune foto" prin oras... Traiesc din amintiri.
RăspundețiȘtergereSi pe noi ne-a batut gandul ca la un moment dat sa punem blogul pe un server si sa facem din el site. M-a convins un coleg de-al lui Raiden, un rezistent urban, ca nu e musai. Iar daca nu mia ai spatiu de stocare pe blogspot.com, care iti ofera cam 10 GB poti sa cumperi. Si nici nu e foarte scump. Cred ca vreo 10 euro tot pe atat. Trebuie sa fii atent cat de "grele" sunt pozele.
@Stefan: am intrat din nou la voi dar n-am mai comentat. In schimb m-am hotarat sa-mi pun si eu programelul ala cu "pietonul pe fond rosu care copiaza" :))
RăspundețiȘtergereDan are dreptate, Mendeleev s-a chemat Nicolae Balcescu si mai inainte de asta Primaverii. Take Ionescu (care fuse bulevardul in care se varsa) a fost, cum aveti voi dreptate, Atena. Pe strada Primaverii la nr. 15 a construit arhitectul Rosnovanu o cladire care nu mai exista. Ar fi trebuit sa fie chiar peste drum de Primaverii si fata de parcela interesului vostru dar, in mod ciudat, nr. 15 lipseste din planul 1911, unde ar fi trebuit sa fie parcela asta trece strada desi ea - strada care trecea prin fata Halei Amzei (azi teatrul) - era deschisa destul de demult ...
Ca sa completez informatia cu voi, luna asta tabloul de bord (nu stiu cata baza sa pun pe el) arata 202 (siteuri de referinta) sau 94 (adrese URL de referinta) vizite dinspre voi in timp ce dinspre google sunt vreo 790.
Mutam discutia aici. Eu nu contest, dar asa l-am gasit si in cartea de telefoane, marturia e acolo, si asa se vede si pe harta aceea la care banuiesc ca avem toti acces - planul Samboteanu.
RăspundețiȘtergereEu nu spun ca nu s-a chemat Mendeleev Primaverii. Banuiesc ca e vorba despre aceeasi cladire totusi - ma refer la informatia din Cartea de telefoane 1938 si placuta de la cladire. Poate m-am pripit eu cand am zis ca e intersectia Mendeleev cu Biserica Amzei. Amzei se termina exact in Mendeleev. Peste drum incepe actuala strada Take Ionescu (care strabate Magheru si se opreste in piata Lahovary). E ceva ce scapa aici.
Sa fie in cartea de telefoane gresit data informatia? Care era strada Atena?