Gobl din strada Doamnei

Domnul Profesor Andrei Pippidi mi-a facut onoarea sa mentioneze, in Dilema Veche numarul 357, ca acest blog ar fi unul dintre blogurile cele mai active in a forma o cultura istorica privitioare la Bucuresti. Sunt magulit, si trebuie sa ii multumesc! Insa am sentimentul ca asta se datoreaza mai mult faptului ca am privilegiul de a-l cunoaste si de a fi cunoscut de domnia sa caci, altfel, sunt bloguri mai bune a fi evidentiate pe aceasta tema. Acum insa, conform cu intelepciunea populara, "buna ziua mi-a dat, belea si-a capatat!" :))

In numarul curent al Dilemei Vechi, domnul Profesor Pippidi vorbeste despre o frumoasa cladire din faza incipienta a neo-romanescului si anume tipografia si legatoria Gobl din strada Doamnei. Exista insa o eroare in acest articol caci se vorbeste despre casa respectiva ca fiind vechiul sediu al Tipografiei Gobl din Doamnei 16 si presupune ca aceasta cladire n-ar fi astazi protejata. Cladirea apare astazi in lista monumentelor istorice ca parte in ansamblul bisericii Kalinderu, de la nr. 20, ca fiind casa parohiala. Cladirea a fost insa cu totul altceva. Iata cum arata ea astazi si cum arata pe tipariturile promotionale din epoca, cea pe care am fotografiat-o fiind de pe o coperta interioara a unui plan de alinieri de la arhive.




Tipografia si casele Gobl se aflau intr-adevar la numerele 14-16 dupa cum arata incarcatul antet cu care am inceput postarea si care este de pe cererea de extindere tocmai a acestui imobil. La acea data - 1899 - Gobl era extrem de tare in piata iar "Editura Jnstitutului de Arte Grafice" publicase chiar si planul orasului cu un an inainte:


Cladirea de la numarul 16 era o cladire distincta de cea cu numarul 14 desi ambele erau in proprietatea familiei Gobl. De altfel, chiar si cladirea de la nr. 12 de la acea data (astazi cu numarul 18 din strada Blanari) era in proprietatea familiei Gobl dupa cum se vede si in schita explicativa a functionarului primariei ce analizase cererea de autorizare a lui Carol Gobl.


Asa este foarte limpede de ce astazi pe strada Doamnei avem o cladire la numerele 14-16 ce pare relativ unitara dar care are ceva ciudat - un tronson cu un tratament de fatada axiala, simetrica si care este cuprins intr-o desfasurare modificata.



Vedeti mai sus, cu linie punctata, tronsoanele adaugate si pe care le putem deslusi in proiectul supus autorizarii:


Mai este de spus ca in vechea casa din strada Doamnei nr. 14 a locuit C.A Rosetti iar de la unul dintre cele doua balcoane ar fi tinut un inflacarat discurs in 28 noiembie 1877 cu ocazia caderii Plevnei, asa cum rezulta din minunata cronologie bucuresteana compilata de Gheorghe Parusi - pagina 337. Casa e totusi putin mai noua, nu se stie daca din casa din 1877 mai exista fizic ceva inclus in casa actuala. Tot din aceasta lucrare putem afla ca aici a functionat si una dintre primele linii telefonice din Bucuresti, intre locuinta lui Gobl si atelierele tipografice aflate in curte.
Asadar, casa din articolul citat nu este una si aceeasi cu cea de la nr. 16 desi au apartinut ambele familiei Gobl. Iar eu nu stiu toate astea pentru ca sunt neaparat destept ci pentru ca a trebuit sa ma documentez in vederea scrierii unor placute de identificare a monumentelor istorice, pe strada Doamnei, inclusiv cea citata de domnul Profesor Pippidi (a arhitectului Enderle, de l anr. 21). Pentru acea casa m-am bazat si pe o documentare anterioara facuta de doamna istoric de arta Cezara Mucenic si de catre domnul Profesor arh. Nicolae Lascu. Proiectul inscriptionarii monumentelor istorice n-ar fi fost posibil fara dl. David Chifiriuc de la Asociatia Prietenii Muzeului National de Istorie a Romaniei.