Am fost stimulat sa abordez subiectul asta de o postare a lui Vlahul. El ne aratase o imagine cu Coloseul Oppler. Eu aveam date despre Oppler.
Acum e cazul sa ne intrebam despre care Oppler e vorba? Caci cel mai cunoscut este Carol H. Oppler dar au mai existat si alti H.Oppler. De asta sper ca se va bucura Dan Rosca ce mai stie si el cate ceva si cred ca o sa ne spuna caci mi-a marturisit ca mai citeste in taina ce scriem eu si prietenii din lista blogului. In colectia de date istorice despre Bucuresti a lui Parusi sunt citati doi autori la pagina 392 (Ionascu si Popescu Traian) care ne informeaza ca in 1892 Carol H. Oppler ar fi infiintat o fabrica de bere in zona Izvor. E frumos pentru ca imediat mai jos ni se spune despre infiintarea fabricii de ciocolata a lui C.I.Zamfirescu iar eu v-am arat mai demult ca Oppler i-a cumparat casa lui Zamfirescu de pe Bd. Elisabeta colt cu Academiei.
Dar revenons a nos bieres! Gresit ce ne spun domnii respectivi pentru ca fabrica de bere exista de aproape 30 de ani. Nu numai ca se vede pe planurile orasului dar pot sa aduc si niste documente in care se vorbeste despre asta (evident de la Arhivele Nationale, Directia Municipiului Bucuresti, un dosar din 1865).
Asa ne dam seama ca fabrica de bere a fost facuta de un Wilhelm Herlich (nu sunt sigur din cauza caligrafiei dar altundeva e mentionat "Herlichi" de catre un functionar) Oppler, de unde si particula "H" in numele celorlalti de dupa. Semnatura acestuia pe o scrisoare catre consiliul comunal:
Se vede treaba ca "streinul" Oppler a obtinut ingaduinta sa-si faca propria caramida din pamantul unde urma sa-si faca acea fabrica de bere desi nu se mai permitea fabricarea de caramizi in interiorul "raionului" orasului ci numai dincolo de bariere. Acesta rezulta indirect din textul de mai jos:
Acelasi lucru cerea mai tarziu si un proprietar din Dealu Spirii care trebuia sa "infrumuseteze orasul" si sa taie niste strazi pe terenul lui. Numele lui era B. Lazurrenu.
Acum cred ca ne putem da seama de unde provine numele disparutei strazi Lazureanu despre care atat de frumos a pomenit Raiden intr-un amplu si recent articol al sau. Acest Lazureanu, in jalba sa din ianuarie 1865 prin care cere sa-si fabrice caramida invoca permisiunea ce s-a mai dat "fabricantului de bere Opler". Pentru ca si acesta, la randul lui, lupta pentru "infrumusetarea orasului" si dorea nivelarea malului proprietatii sale din zona Izvor (deci niciun dubiu ca e Oppler cel corect). Oppler se vaita in scrisoarea respectiva, datata 1862, ca devenise proprietar cu sacrificii si nu intelegea cum de nu e lasat sa dispuna cum doreste de proprietatea respectiva atat timp cat actiunile sale "nu sunt vatamatoare enteresului generalu".
Iata mai jos si planurile orasului din 1871 (aceeasi situatie ca in 1875) si din 1893de unde rezulta atat existenta proaspetei fabrici de bere cat si a proaspetei strazi care purta numele proprietarului terenului pe care s-a trasat.
Revenind la imboldul de la inceput, Coloseul Oppler era legat de fabrica de bere dar putea sa fie la fel de bine si in relatie cu fabrica de olarie smaltuita R.H. Oppler de mai la vale.
Vreau sa concluzionez cu faptul ca Lazureanu il cunostea pe Oppler si pana la urma ei au infrumusetat orasul, fiecare in parte.
din zbor (518)
Acum o zi
Ca o completare la acest articol va transmit o poza gasita pe un al site de specialitate:
RăspundețiȘtergerehttp://orasulluibucur.blogspot.com/search?updated-max=2011-07-16T10%3A16%3A00%2B03%3A00&max-results=1
Deci planul de jos este din 1893? Cu Uranus, Cazarmii, Bateriilor etc. Extraordinar!
RăspundețiȘtergere@Anonim: multumesc dar este exact imaginea care m-a stimulat sa scriu aceasta povestioara iar legatura spre postarea lui Vlahul era deja "in sanul articolului" ca sa zic asa ...
RăspundețiȘtergere@Ando: da este un extras din zisul plan "Orascu" tiparit in 1893 si pe care l-am gasit in mai multe dosare ulterioare fie pentru marcarea bulevardelor care urmau sa fie taiate fie pentru indicarea noilor linii de tramvai dar toate sunt pe acelasi suport grafic. Unele dintre strazile din zona existau inainte de 1846 ca ulite sau trasee insa mare parte dintre ele au aparut undeva in anii 1860 dupa cum arat si eu cu documentele de arhiva si cu planul orasului din 1871.
@Adrian
RăspundețiȘtergereFoarte interesante informaţiile suplimentare pe care le-ai gǎsit în legǎturǎ cu Oppler. Dar şi eu pot lǎmuri ceva.
Wilhelm Hoeflich Oppler a înfiinţat o fabricǎ de bere pe Strada Izvor în anul 1854, dar, probabil o amenajase într-o clǎdire mai veche, fǎrǎ sǎ construiascǎ ceva.
Am, de la strǎnepoata lui, care acum are 83 de ani, o copie a paşaportului lui de ucenic, care-i permitea sǎ cǎlǎtoreascǎ şi sǎ se perfecţioneze într-o serie de ţǎri: documentul este emis în 1841 de Ministerul de Interne al Regatului Prusiei.
Iniţial, tânǎrul se numea doar Wilhelm Hoeflich, dar, dupǎ ce a zǎbovit un timp în oraşul silezian Opole (cu denumirea germanǎ Oppeln, azi în Polonia), a primit adaosul OPPLER (“cel din Opole”) pe care l-a purtat în continuare şi l-a transmis urmaşilor.
Fabricarea berii era ultima din meseriile pe care le încercase.
Aşa cǎ, în 1892, fabrica era de mult înfiinţatǎ, iar fiul sǎu, Carol Hoeflich Oppler, i-a zidit, probabil, un nou sediu. Fabrica va fi vândutǎ dupǎ Primul Rǎzboi şi va deveni Fabrica G.I.B. (Grupul Industriilor Bucureştene), întrucât niciunul din urmaşi nu dorea sǎ continue afacerea.
Într-adevǎr, articolul tǎu mǎ bucurǎ.
@Dan: multumesc pentru completarile pe care stiam ca le ai de cand mi-ai spus ca o cunosti pe descendenta lui Oppler. "Eram precis" cum spuneau copiii de pe strada mea :)
RăspundețiȘtergereIntr-adevar documentul e semnat Hoeflich si inparanteza Oppler dar m-a indus in eroare o nota a unui functionar. Am sa-ti trimit prn mail fotografiile documentelor legate de Oppler si numarul dosarului in speranta ca o va bucura pe stranepoata sa.
Adrian poate ai vreo informatie despre cateva cladiri de pe strada Apolodor(langa SF. Apostoli)...pe planul de la 1911 apare numele Carol Oppler, terenul fiind in apropierea intersectiei cu strada Vulcan, plansa XV-C
RăspundețiȘtergerehttp://atelier.liternet.ro/articol/14083/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Lazureanu-Cazarmii-cartierul-Uranus-1914-Singura-parcelare-a-Societatii-Comunale-pentru-Locuinte-Ieftine-demolata-in-intregime.html
RăspundețiȘtergere