Am vazut la Usierul de serviciu un articol despre vitrine vechi din centrul istoric. Articolul sau era o reactie la articlolul vazut la Catherine's crossroad. Asa a am zis sa fac si eu ce face lumea. Mi-am adus aminte de galantarele vechi pe care le aveam. Azi, sensul cuvantului galantar parca a migrat catre instalatiile frigorifice de la magazinele alimentare dar sensul initial era de vitrina adancita a pravaliilor de la strada unde se expuneau produsele spre vanzare. M-am gandit sa fac o serie de articole numite asa: "Galantarul de sambata". Incep cu unul din anul 1884, de la cladirea din strada Carol nr. 6.
Cladirea era localizata in planul de aliniere al strazii din 1886, in locul marcat cu punctul galben. Constructia cu pricina nu mai exista, a fost inlocuita de cea actuala in anul 1895 cum e scris si pe plan.
Iata cum arata aceasta casa in anul 2010:
Si pentru ca la articolele sursa de inspiratie era si o imagine a unei cladiri din strada Smardan, care apartinea baronului Jules de Waldberg (despre care am mai scris). Iata cum arata aceea in anul 1890 si cum arata in 2010:
AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosare 38/1884 si 56/1890 si PMB Alinieri 692/1886
PS: Pentru cei ce ar veni via http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=921182&page=175, trebuie spus ca Smardan 29 a avut candva numarul postal Smardan (Ulita nemteasca; Ulita Germana) 35-37. Fatada din arhive reprezinta interventia asupra unei cladiri care este foarte probabil sa fi existat anterior desi proiectul nu face aceasta identificare clara a existentului. Asta pentru ca un document din 1862 vorbeste despre o fereastra catre vecin a acestei proprietati care apartinea lui Loebel, ginerele lui Marmorosch. Avea o curte interioara a carei stare inainte de demolare era asta: https://pozedecat.wordpress.com/2016/01/02/a-fost-si-va-fi/
PS: Pentru cei ce ar veni via http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=921182&page=175, trebuie spus ca Smardan 29 a avut candva numarul postal Smardan (Ulita nemteasca; Ulita Germana) 35-37. Fatada din arhive reprezinta interventia asupra unei cladiri care este foarte probabil sa fi existat anterior desi proiectul nu face aceasta identificare clara a existentului. Asta pentru ca un document din 1862 vorbeste despre o fereastra catre vecin a acestei proprietati care apartinea lui Loebel, ginerele lui Marmorosch. Avea o curte interioara a carei stare inainte de demolare era asta: https://pozedecat.wordpress.com/2016/01/02/a-fost-si-va-fi/
Interesanta mutatie a sensului cuvantului galantar, nu stiam. Astept cu interes seria de articole "Galantarul de sambata", mai ales ca sunt si planuri vechi ... adun din greu toata informatia disponibila.
RăspundețiȘtergereSi eu astept usile de duminica :)
ȘtergereAm sa pun vitrinele pe care le am, una cate una. Nu sunt foarte multe si nu sunt chiar toate interesante dar merita sa le public.
Multumesc pentru articolul luat de la amicul popescu, cu mentionarea blogului meu!
Nu înţeleg ceva, "Carol 6 azi" s-a transformat în "strada Smârdan in lung spre sud"... sau invers?
RăspundețiȘtergereSau nu e nici o legătură între ele?
Galantar are o mare legătură cu chiffonier :D
Eu am bănuit toată viaţa că Galantar provine din "galant", adică elegant, în modă, şic... Galantar ar însemna deci vitrina unui magazin de lux.
Trecerea la mâncare s-a făcut prin magazinul de delicatese... bănuiesc eu.
Carol 6 a fost Carol 8 si acum e Carol 4. N-are legatua cu Smardan decat prin intermediul Usierului de serviciu care publica imaginea cladirii din Smardan despre care stiam lucruri.
ȘtergereToate cererile de inlocuire a vitrinelor comerciale din a doua jumatate a sec. XIX din Bucuresti vorbesc de "galantare". Nu era nicio o diferenta de nivel comercial, nu se referea la lux. Nu stiu cum s-a pierdut uzul acestui cuvant si cum s-a restrans la comertul mai curand alimentar.
:D Au dispărut galanţii. Diferenţa de nivel comercial era că cei care nu erau galanton, nu aveau vitrină... Prezenţa vitrinei amenajate însemna luxul în sec. XIX. Zic şi eu...
ȘtergereStilul secolului XIX era scoaterea mărfii vandabile în stradă.
http://2.bp.blogspot.com/_ehdPHohyzg4/SqwAToNdNoI/AAAAAAAAAaM/_rd2J_x54-w/s320/Tiflis+carpet+shop.jpg
Sau, în cazul măcelarului:
http://www.trbimg.com/img-50258b41/turbine/la-dd-babys-first-butcher-shop-20120810-001/600
Observaţi cizmele de damă din picioarele măcelarului :D
Simpatice pozele. Insa e clar ca e vorba de inceputul sec. XIX daca ne referim la centrul orasului. In ultima parte a sec. XIX functiona la Bucuresti un set de regulamente care controlau inclusiv utilizarea spatiului public. Mai greu impus in periferii dar in centru era urmarit cu atentie. Am sa caut o macelarie pentru dvs. caci am una in zona Sf. Voievozi. Nu am acum timpul de a procesa dar promit ca o sa o public.
ȘtergereBa eu ţin minte că pe străzile istorice şi pe până în urmă cu câţiva ani era exact acest stil al aducerii mărfii în stradă. Nu în toate cazurile... Pălăriile aveau vitrină, rochile de gusturi îndoielnice erau în stradă... Complexul Europa cred că este la fel şi acum, multe alte centre en-gros la fel... Influenţa otomană îşi spune cuvântul în tradiţia seculară a României.
Ștergerehttp://2.bp.blogspot.com/_WFHa7K07Gfg/TNeG88uNU0I/AAAAAAAACVY/kPIJ3wuSIdU/s1600/4+1860,+macelarie+si+brutarie,+gravura+lemn.jpg
Din nou, aceea este imaginea unei macelarii din prima parte a secolului al XIX-lea de undeva din ceea ce era periferia orasului. Expunerea produselor in strada la finalul secolului al XIX-lea era foarte bine reglementata. Ba chiar exista si o lege a comertului ambulant in incercarea de a mentine spatiul public la o anumita decenta. de exemplu, aceasta lege interzicea promovarea produselor prin strigate, tragerea clientilor catre marfa etc
ȘtergerePăi ce are face... nu vorbeam despre restrângerea cuvântului?
RăspundețiȘtergereVoi face postarea cu macelaria in curand
Ștergere