luni, 20 mai 2013

Despre Selari 2

Intr-un articol anterior am expus evolutia istorica a proprietatii care are astazi adresa in Selari nr. 14. Cand am studiat problema am ratat unul dintre dosarele arhivate la AN-DMB, fond PMB Tehnic, anume cel cu nr. 519/1899. Din fericire pentru reputatia mea, informatia din dosarul respectiv nu face decat sa confirme ipotezele mele privind etapele de evolutie a acestei cladiri. Am gresit in ceea ce privea corpul din fundul lotului prin faptul ca el a avut totusi o etapa initiala doar de regim parter. Ma bucur insa cam am gasit planul care evidentiaza cum s-a ingustat gangul central de acces initial pentru a largi pravaliile de la origini, proces pe care il descrisesem in baza evidentelor de la fata locului. Pravaliile au avut fiecare cate doua ferestre ce par a fi corespuns golurilor etajului cum dealtfel si cerea regulamentul privind constructiile din Bucuresti al anului 1847. Cladirea era inca una mizerabila, asa cum rezulta si din referatele acestui dosar gasit mai tarziu.



Din sectiunea transversala prin curte se vede ca la 1900 nu exista inca etajul al doilea dar circulatia se facea prin exterior cu ajutorul unor cursive pe console si cu parapete metalice ce inlocuiau vechile cursive din scanduri (marcate cu galben pe planul etajului). Codul culorilor arata in negru ceea ce se mentinea, in rosu ceea ce era nou si in galben ceea ce se elimina. Fata de situatia pe care am documentat-o eu in 2010, cea din 1900 parea mai riguroasa, scarile erau nu doua ci patru. Acestea erau si simetric dispuse facand o distributie a circulatiei mai rezonabila. Eliminandu-se cursivele odata cu adaugarea etajului al doilea, scarile respective deveneau inutilizabile. 
Iata mai jos situatia constructiei intr-o fotografie din noiembrie 2012, spre comparatie cu momentul noiembrie 2010:

2 comentarii:

  1. La Selari 14 a iesit o porcarie, un kitsch ordinar, de un prost-gust rar intalnit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Autorul proiectului ar fi mahnit sa afle parerea asta, mai ales ca si-a mutat biroul chiar in cladirea cu pricina. Recunosc ca locul de unde s-a mutat (Covaci) era mult mai bine ca reabilitare a unei consructii ce se mentinuse, un loc mai placut si mai interesant ca spatiu rezultat. Partea financiara este insa mult prea constrangatoare astazi si genereaza prea multe lucruri ce trebuie facute nu numai ieftin dar si prea repede - de unde timpul mult prea scurt pentru a analiza si cumpani inainte de a lua masuri ireversibile. La ce te referi insa in aprecierea ta, la fatada sau la cum se intampla lucrurile la interior?

      Ștergere