sâmbătă, 8 ianuarie 2011

August Schmiedigen 2

In martie 2010 prezentam o casa facuta de August Schmiedigen si spuneam ca nu prea stim mai nimic despre cel ce e cunoscut ca arhitect. Omul era insa, inainte de toate, un antreprenor. Dovezi ale activitatii comerciale ale lui Schmiedigen urmeaza in ceea ce am gasit in cursul anului trecut in arhive.

Am aflat dintr-o stampila ca August Schmiedigen era pietrar, cu sediul in Calea Grivitei 179.

In 1890 exista o societate a lucratorilor pietrari, cu sediul in Schitu Magureanu 11. Iata, mai jos, stampila acestei societati a pietrarilor.

Stampila lui Schmiediegen era aplicata peste o plansa ce ilustra proprietatea sa din strada Luterana nr. 22. Probabil ca aici isi avea locuinta. Intr-o lista cu arhitectii cu drept de semnatura din 1925 Schmiedigen avea adresa in Strada Berzei prelungita nr 6. Dar iata cererea si planul proprietatii sale din strada Luterana, asa cum era ea in 1901:

Dar l-am mai gasit pe Schmiedigen si in 1884 si in 1889, cu adresa indicata pe stampila din 1901 - Calea Grivitei. Omul avea o vasta proprietate intre Gara de Nord si cladirea Politehnicii de pe strada Polizu.

Omul isi mai facea cate un corp de cladire aici. Pe planul din 1911 il regasim aici pe Schmiedigen ca fiind proprietar peste o Fabrica de oglinzi si mobila de fer. Locul a fost demult transformat, peste acest teren fiind azi breteaua de trecere dinspre Ministerul Transporturilor catre Calea Grivitei, acolo unde e si o mica benzinarie (orientativ).

Ramane de vazut cum se poate ca August Schmiedigen, care a lucrat planurile expozitiei mondiale din Haiti 1949-1950 ( http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,853948,00.html ) si care ar fi avut atunci 66 de ani, ar fi putut sa fie unul si acelasi cu cel care era semnatar de cereri, ca proprietar, in 1884. Semnaturile culese de mine despre Schmiedigen sunt cam aceleasi deci arhitectul din 1914 si pietrarul din 1901 sau 1884 sunt una si aceeasi persoana. Nu ramane decat sa presupunem ca in cazul Haiti e vorba despre un fiu al acestuia caci dl. Profesor Derer ( http://www.tc.ro/arhiva/208-28.02.2003/?cat=cultural ) il leaga pe Schmiedigen de Octav Doicescu in lucrarea pavilonului romanesc de la expozitie din 1939 de la New York in timp ce Schmiedigen de Haiti era si el legat de aceasta expozitie - prin urmare e de presupus ca e vorba, din nou, de una si aceeasi persoana dar care nu putea fi cea de care vorbesc eu aici ....

20 de comentarii:

  1. Interesante aceste documente de arhivă... :D

    Ce bine ar fi ca arhivele să fie scanate şi puse pe internet!

    RăspundețiȘtergere
  2. @bibliotecaru: asta ar insemna ca "statul gras" sa mai calareasca pe umerii "slabi" ai cetatenilor "productivi" :).
    pai nu sunt arhivari suficienti ca sa faca aceasta chestie ce ar fi extraordinara. macar inventarul documentelor sa fie cunoscut caci sunt cativa ani care sunt cuprinsi in cataloage scrise de mana, cu caligrafie si greseli de ortografiere a numelor sau a strazilor, absolut imposibil de urmarit. a cauta o casa in 1901 e un cosmar ... "e la ghici". ar fi bine ca unele documente sa fie scanate caci pentru acestea ar fi ultima sansa de supraietuire caci degradarea in unele cazuri e extrema. mai rau e ca nici macar conditiile de fotografiere nu sunt in regula caci nu e lumina dar nu poti folosi blitz, nu ai loc unde sa desfasori o plansa mai mare si, nu stu de ce, autorizatia propriu-zisa e interzis sa o fotografiezi! desi acelasi document, daca e in arhiva tehnica a PMB e posibil a fi fotografiata precum orice alta fila din dosarul respectiv. dar lucruri de genul asta am inteles ca se intampla si la arhive din Franta ...

    RăspundețiȘtergere
  3. Am citit cu atentie si cu placere articolul dvs. Ati reusit sa scoateti la lumina niste documente f. vechi care altfel, poate, ar fi zacut acolo bine-mersi necunoscute si va felicit pentru asta.
    Totusi, o intrebare ramane: este August Schmiedigen de care vorbiti acelasi cu August Schmiedingen (scris cu un "N" in plus) care apare in Anuarul Socec din 1925 ca inginer-arhitect dar si ca proprietarul unei fabrici de prelucrat marmura (document pe care, cred ca l-ati invocat si dvs. cand ati vorbit de lista arhitectilor) ???
    Va trimit pe mail documente.

    RăspundețiȘtergere
  4. @dan: va multumesc pentru apreciere! si multumesc si pentru documente! adresele concorda pana la un punct in ce priveste strada: Prelungirea Berzei. E posibil ca numerotatia sa fi suferit astfel incat nr. 9 din ce mi-ati trimis sa aiba o legatura cu nr. 6 care apare in ceea ce am eu? nu stiu ce sa zic, mai ales ca perosnajul din listele dvs. este SchmiediNgen in timp ce al meu este permanent Schmiedigen. Intre timp, mai cautand pe net, am dat peste o informatie dintr-o carte cu caracter autobiografic in care autorul sustinea ca a intrat in 1959 in puscarie, la munca silnica pe viata, alaturi si de un arhitect Schmiediegen ... Cam multi arhitecti Schmiedigen nu-i asa? :))
    Tinand cont ca in Romania de azi, in Ordinul Arhitectilor sunt numai doi arhitecti cu drept de semnatura pe nume Craciunescu - eu si tata - care putea fi probabilitatea ca un nume relativ rar in tara, cum e Schmiediegen, sa acopere atati arhitecti incat sa nu stim care ce a facut?
    Sper ca alta lume care va citi ce am scris noi aici sa mai contribuie cu informatii pe aceasta tema. statistica blogului imi spune ca s-a intrat destul de des la mine ca urmare a cautarii subiectului Schmiedigen ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am întîlnit și forma „Schmiedinger”, parcă în Buletinul Alpin, cel editat în 1938-39 de asociația ADMIR.

      Ștergere
    2. N-ar fi exclus sa fie vorba despre o cu totul alta persoana si sa nu fie o greseala de ortografie. Mi-am mai notat eu niste dosare in arhive cu astfel de nume dar nu le-am cerut la cercetare niciodata ca-mi mancam cota de dosare disponibile la solicitare si timpul necasar de a le studia.

      Ștergere
  5. @ ADRIAN
    De fapt nu este foarte complicată această scanare şi nici cheltuielile nu sunt extraordinar de mari. În plus există şi o directivă europeană şi un ajutor din partea UE cu serverele pe care se păstrează informaţia. Este evident că scanarea înseamnă imediat şi accesul la funcţia de inventariere şi, mai important, la cea de căutare.

    http://giconet.blogspot.com/2008/01/virtualitatea-bibliotecilor-virtuale.html

    De atunci nu s-au schimbat prea multe...

    RăspundețiȘtergere
  6. @bibliotecaru: e posibil sa fie o chestiune mai fezabila decat imi pare mie. Insa eu vad urmatorul "progres" la arhive: pana de curand plateai pe loc o taxa de 7 RON pentru fotografierea documentelor in sala de studiu. S-a schimbat, acum trebuie sa mergi la posta si sa platesti prin mandat postal. Deci nu numai ca acum ma costa 10 RON dar mai trebuie sa pierd si o groza de timp ca sa ajung sa-mi fac pozele ... Le-am si zis acolo ca nu inteleg chestiunea asta in conditiile cand exista aparatura simpla ce putea folosita. Un automat ca la serviciul de parcare, ca la plata facturilor la "robotelul" BRD, ca la automatele de cafea samd, putea fi instalat in hol la arhive daca nu mai doreau operarea directa a banilor. Ca mai sunt si altii care nu vin la sala de studiu dar au nevoie de documente pentru care platesc. Cred ca era mult mai simplu decat un program operativ de digitizare sau scanare sa bagi niste bani intr-un automat si apoi sa selectezi scopul pentru care faci plata :)

    RăspundețiȘtergere
  7. August Schmiedigen nu a lucrat si la conceperea Bancii Chrissoveloni?

    Off-topic: Adtian, o adresa de e-mail se poate?

    RăspundețiȘtergere
  8. @raiden: de fapt asta era singura lucrare in care dadeai peste August Schmiedigen. Cred ca August Schmiedigen a fost in acest caz mai curand antreprenorul ...
    Adresa de mail a blogului am facut-o analizaistoricoarhitecturala@gmail.com .
    Recunosc ca e o adresa pe care n-o verific foarte des dar daca mi-ai cerut-o am sa am ocazia sa intru sa citesc.
    Mi-a zis cineva cu multe idei urbane ca va vedeti joi in cadru distins. As fi vrut sa va stric si eu intalnirea dar joi trebuie sa tin un curs la Sibiu si nu-mi pot oferi placerea sa va vad (revad pe unii) ... din pacate.

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc! Trimis mail.

    Referitor la Capsa, e de-abia prima intalnire pe anul acesta, sunt sigur ca vei ajunge la vreuna din urmatoarele!

    RăspundețiȘtergere
  10. indica-mi si mie te rog CARTEA CU PRICINA :

    "dintr-o carte cu caracter autobiografic in care autorul sustinea ca a intrat in 1959 in puscarie, la munca silnica pe viata, alaturi si de un arhitect Schmiediegen ... Cam multi arhitecti Schmiedigen nu-i asa? :))"
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu mi-am notat la timp si mi-a fost mai greu sa gasesc acum ... dar am izbutit pana la urma. Nu mai stiu daca de aici am luat (nu corespunde data) dar in locul asta se regaseste informatia:
      http://curentul.net/2012/07/06/prizonier-in-propria-tara-86/

      Ștergere
  11. de fapt de aici: http://curentul.net/2010/01/18/prizonier-in-propria-tara-54/

    RăspundețiȘtergere
  12. Dan catre Adrian
    In Anuarele succesive ale Bucurestilor (de la 1871 incolo), cu deosebire dupa 1877, cand sunt detaliate, August Schmiedi(e)gen-"Senior" apare aproape neintrerupt. El era de fapt arhitect sau "mauer(er) baumaister"; aici ramane de descoperit actele sale pentru a vedea exact care era calificarea sa. Totodata, va fi interesant de aflat si originea sa. In tot cazul primul August Schmiedi(e)gen era diferit de acela care a fost asociatul lui G. M. Cantacuzino in 1925-1929, cand au construit Banca Chrissovellony (semnaturile ambilor figurand pe ambele fatade ale edificiului), apoi - bineninteles recomandat de G.M. lui O. Doicescu - asigurandu-i celui din urma asistenta tehnica pentru diferite constructii, intre care Pavilionul Romaniei la New York. Cel din urma - Aug. Schmiedigen-"Junior" - este, foarte probabil, acelasi cu cel care face Expo din Haiti, in 1949. Daca acesta avea, atunci, 66 de ani, reiese ca era nascut prin 1883, ceea ce se potriveste perfect cu ipoteza ca "Senior" ar fi putut sa-i fie tata. O explorare in Fondul de Stare Civila Bucuresti ar fi cea mai indicata. Necesita doar foarte, foarte, foarte multa rabdare....

    La buna vedere,
    dr. arh. Dan D. Ionescu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, multumesc pentru completari. Eu m-am tot uitat la semnatura olografa din documente. Din pacate, "semnatura" de pe fatada de la Chrissoveloni nu pot sa o compar caci ar trebui sa o vad pe o hartie. Eu am banuiala ca mai era unul, "cel batran" ca sa zic asa deci cel de la Haiti sa fi fost nepotul ... Tot ce am, am colectat abia dupa ce am facut dosarul clasarii casei din Matei Basarab colt cu Udriste, nu am facut o cautare sistematica si nici nu-mi propun. Dar de fiecare data cand mai gasesc ceva adun, acum dintr-o curiozitate personala.
      Tu ce ai facut pana la urma cu lucrarea de care spuneai ca te ocupi, legata de arhitectii francofoni?

      Ștergere
  13. In documentele de la 1876 și 1893 semnatura este a lui H. Aug. Schmiedigen.
    In documentele de la 1905, 1909, 1911 semnatura este a lui Aug. Schimiedigen.
    Vă pot transmite dosarele, daca va pasioneaza.
    Oana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, m-ar interesa si pe mine. O parte le am, cred ca alea din 1893, nu mai sunt sigur. Si eu am vazut in documentele din acest articol ca in cel din 1884 era H. Aug. si nu August. Dar Schmidigen era destul de similar ca grafie ... Ce zicea Dan Ionescu inainte, cu starea civile, ar fi o cale de urmat pentru cine are timp si bani sau isi propune asa ceva. Deci m-ar interesa acele documente daca nu le puneti intr-unul dintre blogurile cu diversele trasee de arhitecti.

      Ștergere
  14. August Schmidigen dupa ce a colaborat la Pavilionul Romaniei din New York ( 1939 ) a ramas in Mexic . Din Mexic a ajuns in Haiti unde a stat un timp dar ultima sa resedinta este Mexicul .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru vizita si pentru informatiile suplimentare. Pentru cei care ar mai intra sa citeasca articolul si comentariile, v-as ruga sa indicati sursa acestor date.

      Ștergere