Pentru ca amicul Hungry Mole, in pasiunea sa pentru transportul in comun, a evocat pasajul Basarab si legaturile sale cu tramvaiul ( http://www.simplybucharest.ro/?p=5393 ) am sa profit pentru ca sa ilustrez ce spuneam eu acolo.
Spuneam ca s-au facut niste mici greseli cum ar fi scurgerile care dau fix deasupra carosabilului in cel putin 4 dintre locurile de subtraversare. Firesc - s-ar putea spune - caci tronsoanele pasajului sunt identice. Sper ca astea sunt infundate din start ca sa nu stam cu turturi deasupra parbrizelor. Greseala majora mi se pare insa a se fi facut la viitoarea coborare de pe pasaj catre Giulesti, loc unde vom fi la stramtoare si cei ce vom cobori si cei ce vom trece pe langa aceasta bretea de coborare. Doar daca nu cumva se va largi strada prin demolarea cladirii neoromanesti a politiei CF caci, fara s-o demoleze, ma intreb sincer cum se va face transferul de pe pod spre Calea Giulesti.
Acum, HM vorbea (http://www.simplybucharest.ro/?p=5388), ca si Popescu ( http://idei-urbane.blogspot.com/2011/01/buzesti-berzei-uranuso-concluzie.html ) despre Buzesti, din perspective diferite.
Pentru HM era importanta legatura de tramvai ce s-ar face cu aceasta ocazie.
Eu sunt sceptic in ce priveste scopurile taieturii Buzesti si cred ca o astfel de legatura de transport nu este nici macar secundara ci poate tertiara. Mai importante sunt probabil contractele EUROCONSTRUCT sau APOLODOR in demolari si in producerea noului bulevard despre care nu stim in fapt nimic. Stim doar ca, probabil, va continua "frumoasa" imagine pe care am obtinut-o deja modernizand, daca nu cumva chiar reformand orasul, intre Piata Victoriei si Polizu. Dar vom vedea.
Va fi insa un drum lung, precum discutiile despre metroul din Drumul Taberei. In atatia ani nu s-a facut nimic in aceasta materie din motive stupide.
N-am sa inteleg niciodata de ce nu s-a facut pana acum un metrou suspendat pe spina arterei principale - Drumul Taberei si cu continuare pe Panduri si apoi in jos pe 13 Septembrie spre Piata Unirii. Nu stiu cum, HM poate imagina trasee ca doar a mai facut-o ( http://www.simplybucharest.ro/?p=5367). Iar Popescu, daca tot l-am nominalizat la "grafica", sigur ar putea simula ceva :)
Dau exemple vechi si cunoscute:
Paris ieri (de la http://www.linternaute.com/paris/magazine/photo/photos-anciennes-de-paris/le-metro-aerien-du-boulevard-de-la-chapelle.shtml sau de la http://img241.imageshack.us/i/salpetrirefj3.png/ )
Paris azi (de la http://picasaweb.google.com/lh/photo/s3Scsc4rbq0hUSR7eSe8Ug ):
si Paris candva ... asa cum vede Christian de Portzamparc (luat de la http://projets-architecte-urbanisme.fr/mobilite-atelier-du-grand-paris-projet-transports/ )
Dar as vrea sa arat si Chicago (de la http://www.pld.ttu.ee/~jaan/fotod/USA/chicago1.jpg ):
Clasic nu? Destul de rezistent in timp nu?
Mai sunt insa si alte posibilitati precum cea de la ( http://germanglobe.com/2010/05/17/a-different-kind-of-skytrain/ ):
Vroiam "decat" sa arat ca era la indemana municipalitatii sa construiasca pana acum un metrou in administrarea sa, cu asigurarea conexiunilor cu metroul subteran al ministerului transporturilor. Asa cum face si tramvaiul 41 - pardon, metroul usor -la statia Crangasi si nu stiu de ce n-a facut si la statia de la Lujerului ...
Dar probabil nu ma duce capul. Oricum se pare ca in viitorul apropiat, in loc sa se faca asa ceva, se arunca banii pe un bulevard Uranus pentru ca apoi sa ne irosim timpul in polemici ( http://www.simplybucharest.ro/?p=5402 sau poate si la http://liviujicman.blogspot.com/2011/01/sansa-unei-dezbateri-realiste.html ) legate de cine-i mai centralist in administratia bucuresteana cu sau fara sectoare, polemici ce vor fi, fara indoiala, formale pentru autoritati.
Mai spun "decat" ca in loc sa se faca tot posibilul pentru a se facilita transportul in comun eficient si civilizat, se arunca banii in distrugeri menite ca noi sa fim constransi sa mergem tot cu masinile individuale folosite cu benzina pe care ne-o da cartelul petrolului la pretul la care "vrea muschii" lor si a statului preocupat sa stea cu mana adanc in buzunarul nostru .
Asa ca il rog pe dl. Dobrescu ( http://idei-urbane.blogspot.com/search/label/Domnul%20Dobrescu ) sa-i spuna dlui Popescu sa mai puna mana pe uneltele de grafica sa ne arate cum ar putea fi! Suna cumva ca o leapsa.
nu vreau sa crezi ca m-am lasat pe tanjala, dimpotriva...lucrez acum la propunerea din triunghiul Buzesti-Grivitei-Polizu, "restanta' de la sondajul "castigat" de Raiden...pe langa asta sa zicem ca vor fi cateva surprize in viitorul foarte apropiat, caci incerc o extindere si o diversificare...in concluzie preiau leapsa si propun o colaborare cu hm, el sa faca un traseu si eu sa vin cu un fel de proiect teoretic...oricum mai verifica mail-ul ca ti-am scris si acolo mai detaliat ce pregatesc si ai si o invitatie :)
RăspundețiȘtergeremă bag şi eu, dar îngăduiţi-mi oleacă de răgaz.
RăspundețiȘtergereÎn fine, eu bag tramvai peste tot, că doar nu-l dau de la mine!
Probabil că pasajul acesta o să aibă o soartă înrudită cu cea a Mastabalei de pe Colina Arsenalului. Mulţi, mulţi bani pentru întreţinere şi efect de urbanizare - ioc.
RăspundețiȘtergere@Popescu, @hm: pai va astept, n-ati vazut sondajul bucurestean? suntem mandri de oras si nu plecam de aici in ruptul capului :)
RăspundețiȘtergere@armyuser: eu sper ca va fi in vreun fel eficient, poate mai elibereaza un pic podul Grant. raman cu ideea ca o noua gara bine utilata si racordata la celelalte mijloace de transport pe undeva intre triaj si podul Constantei ar fi creat mai multe oportunitati de coasere a orasului intre nord si sud fara pasaje monumentale.
Românii au alt ritm de înţelegere a betonului, arhitecturii şi utilităţii, este nedrept să ne comparăm cu Franţa ori Japonia, ei fac gândire arhitecturală de mii de ani, noi tocmai am avut câteva decenii ca să uităm ce ştiam.
RăspundețiȘtergere@bibliotecaru: nu trebuie sa fim chiar atat de negativisti. chiar daca fata de Franta sau Japonia n-am insemnat nimic nimic pana tarziu dupa mijlocul sec. XIX totusi am recuperat extrem de rapid. ba chiar am fost si niste varfuri pe alocuri daca enumeram doar podul de la Cernavoda, silozurile lui Saligny din portul Constanta, ce facea Malaxa la el in uzina sau oamenii aia de la IAR. modernismul interbelic cred ca ar trebui sa ne plaseze mai bine in istoria arhitecturii dar nu stim sa ne facem cunoscuti. iar dupa razboi a produs si comunismul cateva chestii care pana pe la inceputul anilor '70 era destul de in ton cu lumea. ia de exemplu Circul de Stat, ansamblurile de pe litoral, pavilionul expozitional de langa Casa Scanteii, barajele de la Vidraru si Bistrita n-au fost tocmai niste lucruri nesemnificative ...
RăspundețiȘtergerePe urma ne-a depasit total tehnologia si nu neaparat deficitul de gandire. asta cu gandirea cred ca a inceput sa o ia in jos prin anii '80. cred ca abia acum in ultimii ani ne-am reconectat cumva cu tehnologia dar gandirea a ramas in picaj.
@ ADRIAN
RăspundețiȘtergereStimate domn,
Nu m-aţi înţeles.
Până prin interbelic România a avut o comunitate a arhitecţilor foarte atentă la amănunte şi la calitate. Bucureştii încă mai deţine nişte imobile de o calitate absolut remarcabilă. Eu vorbesc că după război a început "refacerea" României şi toată România a fost invadată de construcţii ieftine, socialiste, muncitoreşti, menite să acopere trecerea României de la o ţară eminamente agrară la una industrializată sau chiar puternic industrializată. Desigur, şi după război există structuri şi construcţii remarcabile, dar mai puţin în zona locuinţelor.
După revoluţie mă aşteptam să revină arhitectura preţioasă, cu apartamente mai mari de 200 de metri pătraţi, cu înălţimi de peste patru metri, cu băi spaţioase şi luminoase... Mă aşteptam ca noile zone rezidenţiale să aibă foarte mult spaţiu verde între vilele scumpe. Totul s-a făcut în continuare "pe economie", cu finisări inferioare... "Succesul" a însemnat gresie în baie, parchet, termopane, centrală termică şi geamuri oglindă, dărâmarea unui perete pentru a face o bucătărie deschisă...
Construcţiile de clădiri pentru birouri au amestecat total stilul arhitectural al cartierelor.
În plin oraş au apărut hipermarketurile cu arhitectură hidoasă de depozit...
Construim astăzi fără nici o ţintă finală, nimeni nu ştie cum va arăta România peste 10 ani...
Priviţi Franţa, priviţi Japonia... ei ştiu să păstreze anumite zone tradiţionale, ca acum 100 sau acum 500 de ani, zonele au o dezvoltare cât de cât unitară. Există, fără doar şi poate, şi anumite zone cu arhitectură pentru secolul viitor. În plus, la ei şi noul şi vechiul este întreţinut, arată frumos, trezeşte plăcerea. La noi este un veşnic praf aşezat peste tot, la tot pasul gropi şi clădiri în paragină, de 20 de ani zgomotul de flex mi-a devenit o a doua natură, pentru că "şantierul" oraşului este mereu în organizare, nu se odihneşte deloc, nici măcar pe timp de iarnă.
@bibliotecaru: ma tem ca aveti o viziune un pic romantica in ceea ce priveste Japonia. Ca si la Sanghai in prezent in japonia s-a cam schimbat tot. Asa se face ca o cladire celebra in anii '70 stiu ca este deja printre cele mai vechi din Tokio si ca era chiar in pericol sa fie demolata la un moment dat
RăspundețiȘtergerehttp://www.arcspace.com/architects/kurokawa/nakagin/nakagin.html
Dar cred ca intelesesem ceea ce spuneati. Revin si spun ca am fost depasiti tehnologic. Apartamente de 200 de mp sunt un lux chiar in Franta iar inaltimea libera de 2,65 pe care o aveam in apartamentul meu este mare fata de cei 2,50 din apartamentul unor prieteni din Montmorency, langa Paris. Inaltimea minima legala la noi, pentru locuinte, este de 2,5 m la planseu, la 4 m nu se va ajunge decat in locuinte individuale peste standard. Pana la urma nu suprafata da calitatea ci distributia spatiului, orientarea, iluminarea si ventilarea lui naturala si, mai ales, calitatea spatiilor comune. Blocurile interbelice excelau la calitatea spatiului de acces comun dar si acelea erau expresia scopului in care erau facute: profitul. Nu vor fi alte tipuri de locuinte colective nici la noi nici in alta parte decat cele 1) exclusiviste prin pret, conditii de acces etc, 2) de raport, menite obtinerii unui profit si 3) sociale, menite sa rezolve o problema socio-politica. Categoriile 2 si 3 nu vor avea niciodata 200 mp nici aici si nici aiurea.
In ce priveste supermagazinele acestea sunt rezultatul unor politici urbane frauduloase care nu au facut altceva decat sa sugrume micii comercianti din preajma caselor. Nu tine de calitatea arhitectillor ci de calitatea oamenilor politici care n-au facut ce trebuia. Ca si in cazul imobilelor de birouri caci dreptul urban la noi nu exista, intotdeauna va prevala decizia legata de proprietatea aluia cu terenul, in dauna orasului in general. Iarasi, nu arhitectii care au facut acele proiecte sunt principalii vinovati ci societatea care n-a inteles sa dezbata serios problema la NICIO CAMPANIE ELECTORALA locala.
Acum dezbateam acest aspect la http://lilick-auftakt.blogspot.com/2011/01/referendum-pentru-bucuresti.html
caci ne proptim in ceea ce afirmati si dvs corect: nimeni nu stie ce vrem peste 15 ani dar suntem provocati sa ne dam de pamant daca sa avem sau nu sectoare cand noua ne-a expirat deja Planul Urbanistic General iar Oprescu demoleaza de zor in ILEGALITATE case de pe Berzei si Buzesti ...
Bun , astea fiind spuse, pot afla daca casa supraetajata , Lascar Catargi + Rosetti este facuta in agentia lui Beldiman ? Observ ca se evita nume proprii , ca arhitectilor le este frica sa le pronunte. Eu zic : Gociman , A. Bold ,Dorin Stefan ( colectionarul de castraveti), sunt demni de meseria de arhitect . Este o intrebare !
RăspundețiȘtergere@Coltea D.: multumesc pentru vizita. Incerc sa inteleg de ce ati facut acest comentariu la acest articol ca sa stiu cum sa raspund. Eu nu ma feresc de critica acestor nume insa nu la pachet. De exemplu, exista un loc pe strada Polona care poarta numele (aribuit de arhitecti "rautaciosi") de "Stramtoarea Gociman". Dorin Stefan cred ca a gresit pentru spatiul public la "Opera Center" cand a facut o constructie cu colt agresiv catre ceea ce trebuia sa fie un rond foarte larg. la fel cum Dl Hurduc intelegea sa propuna doua constructii colturoase in Piata Revolutiei pentru a incadra Fundatiile Regale. Locul a mai fost edificat dar constructiile demolate de Carol II formau o piata bine definita volumetric in timp ce dl. Hurduc propunea reducerea locului la un coridor al Caii Victoriei. Nu stiu exact la care dintre constructiile dlui Bold va referiti, banuiesc ca la activitatea de arhitect sef. Nu sunt adeptul discutiilor critice neaplicate asa ca nu ma pot pronunta in lipsa unei situatii concrete.
RăspundețiȘtergereDaca va referiti la casa din Maria Rosetti colt cu Vasile Lascar atunci da, acea extindere este un mare rateu al dlui Beldiman. Pe de alta parte nu toate rateurile arhitectilor sunt din vina lor exclusiva, de multe ori comisia tehnica de urbanism si amenajarea teritoriului de la capitala impinge catre solutii nepotrivite. Una dintre acestea cred ca va fi cea din cazul Dorobanti, loc pentru care eu ma pronunt in alta maniera, descrisa pe larg in primele postari.
Si ca sa completez: arhitectura nu e o chestiune atat de simpla si usoara cum ar parea la prima vedere caci nu poti face lucruri bune cu talent si fara pricepere tehnica si nici invers. Daca ne referim strict la obiectul de arhitectura nu cred ca exista mari reprosuri ce pot fi facute nici dlui Adrian Bold nici dlui Dorin Stefan asa ca desi pot sa-i critic in situatii particulare, niciodata nu le-as putea pune la indoiala calitatea de arhitect. Si spun asta pentru ca am avut privilegiul sa pot sa le adresez personal unele dintre aceste critici.
RăspundețiȘtergere