Preşedintele armean a fost reales la alegerile tinute luni, 18 februarie 2013. A fost deja felicitat de preşedintele Turciei iar asta, evident, i-a enervat puţin pe unii dintre azerii care se află în conflictul ce încă mocneşte cu armenii.
Păi la un moment dat cereau autorizaţie să repare acoperişul bisericii armeneşti ce, din referatul funcţionarului de la primărie, rezultă că era învelită cu olane. Asta în august 1876 (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 14/1876, fila 113). În 4 ianuarie 1863, nişte cetăţeni naţionalişti cereau primarului să schimbe numele străzi Armeneşti căci pe acea stradă n-ar locui armeni. Pare că ei nu ţineau cont de faptul că biserica armenească era acolo şi a rămas acolo şi după înlocuire acesteia cu una nouă, în 1911.
extras din planul Borroczyn din 1852 cu biserica armeneasca
Biserica nouă este proiectată de Dimitrie Maimarolu. In mod ironic, dat fiind conflictul armeano-turc pe subiectul “genocidului armean”, numele arhitectului este de origine turcă căci “maimar” înseamnă arhitect în româna Regulamentelor Organice (de la "mimar") iar Maimarolu s-ar traduce cumva “fiul arhitectului”. Am dat citatul ăsta (din cererea aflată la AN-DMB în dosarul 2/1862 fila 36 din fondul PMB Tehnic) şi în lucrarea mea de doctorat (la pagina 214):
“Subscrişii vinu a pune înaintea Dvóstre că întâia uliţă din suburbia Popa Rusu şi pe care nu există mai nici o casă armenéscă, deşi are o întindere de 400 de stînj., este nu scim cum botezată de Ulitza armenésca,
Domnule President, acest nume nefiind bine potrivit, vĕ rugăm să binevoiţi, acum cu ocasia aşedării noilor tăbliţe, să-i daţi o altă numire ce veţi socoti de cuviinţă, iar părerea nóstră este ca să se numéscă Ulitza Minculescu. […]”
De ce se adresau cu formula " Domnule President" ?
RăspundețiȘtergerePentru ca se adresau presedintelui consiliului comunal. Primarul era ales indirect, de catre consilieri, din randurile lor, conform legii comunale din 1864 si prin urmare avea acea titulatura.
ȘtergereSi inainte de legea comunala, din regulamentul organic, Sfatul Orasenesc era compus la Bucuresti din 5 "madulare" iar unul dintre ei era ales si intarit de catre domn ca "prezedent". Alegerea era facuta de catre delegati ce erau alesi din mahalale, de catre crestini, cu norma de venit, limita de varsta samd.
ȘtergereAm citit cu mult inters documentele cu privire la Biserica Armeneasca din Bucuresti, lucru ce m-a determinat sa parcurg intreaga colectie de articole publicate pe blog. Va marturisesc ca am fost impresionat de aprofunzimea studiilor publicate care scot la iveala informatii inedite, ascunse in filele arhivelor.
RăspundețiȘtergereFelicit pe distinsul Arhitect Craciunescu, asiduu cercetator al istoriei Bucurestiului, pentru interesantul blog creat, aplaud intersul purtat fata de biserica Armeana din Bucuresti.
Aricolul si documentele cu privire la biserica Armeana din Bucuresti au fost de interes deosebit pentru mine, ca enorias al acelei biserici si autor al volumului Catedrala Armeana din Bucuresti, publicat in anul 2008 de Editura Ararat din Bucuresti.
Doresc sa aduc aici unele adugiri la informatiile prezentate :
Epitropul care semneaza documentul din august 1876 este Manug aga Altinovici care in anul 1870 intocmea un manuscris-inventar cu lista cartior aflate in biblioteca Scolii Armene Misakian din Bucuresti. Numele lui apare si anul 1879 ca participant si la sedinta din 16 noiembrie 1879 a Consiliului Parohial al bisericii, convocata cu ocazia vizitei in Romania a Arhiepiscopului Khoren Nar Bey de Lusignian.
Arhitectul Dimitrie Maimarolu (1859-1926), unul din marii arhitecti bucuresteni dela inceputul scolului XX descinde dintr-o famile romana de origine greaca, cu nume de rezonanta turceasca. La începutul secolului XIX, intilnim un Manoli Meimarolu, salariat al Primariei Bucurestiului, care semna la 3 si 5 februarie 1819, în limba greaca, reversele a două zapise de tranzactii comerciale. Influenta otomana si-a pus amprenta in multe nume de familie din Romanaia sau tari aflate sub dominatia imperiului, fara ca ele aiba origine turca. Ca exemplu este Arhitectul Mimar Sinan Aga, unul din cei mai mari arhitecti otomani, care desi purta nume tucesc era armean la origine.
Biserica Armeana din Bucuresti construita in anul 1915, anul Genocidului Armean, reprezinta veriga prieteniei seculare a doua popoare crestine Roman si Armean care au avut istorie comuna, de lupta pentru eliberare de sub jugul otoman.
Pentru cititorii acestui blog, interesati in a cunoaste istoria poporului armean, recomand volumul Cartea Soaptelor semnat de Ministrul Varujan Voscanian, un puternic roman istoric decorat cu numeroase premii si diplome, tradus in multiple limbi.
Edvard Jeamgocian, New York
Va multumesc mult pentru completarile aduse! Ar fi fost imposibil pentru mine sa identific atat de precis numele epitropului. Cartea Soaptelor este intr-adevar o carte care merita citita; ma bucur ca o posed cu autograful autorului. Sper ca veti urmari in continuare bogul meu chiar daca este putin probabil sa mai am ocazia in curand sa public ceva legat de comunitatea armeana. Dar daca voi mai intalni documente inedite atunci cu siguranta o voi face.
Ștergere