24 Mai si liberalismul (2)

S-au implinit 136 de ani de la fondarea Partidului National Liberal "in casele lui Mazar Pasa din strada Biserica Enei nr. 11 bis". Asa spune placa ce s-a dezvelit azi in memoria acestui eveniment istoric, placa ce s-a asezat la initiativa comisiei pentru cultura a PNL Bucuresti, in special gratie eforturilor lui Lucretiu Tudoroiu. In poza de debut placa e indicata cu ajutorul unei sageti albastre pe fond galben. La eveniment au participat cateva personalitati ale partidului - dl. Andrei Chiliman, dl. Ludovic Orban dar si cativa dintre sustinatorii liberali activi in blogosfera. M-am bucurat sa-i revad pe Lilick, Cepeca sau pe Copilul Democratiei.

Placa s-a amplasat pe fatada UAUIM, care Piata Universitatii desi locul in care PNL a luat fiinta era probabil pe partea cealalta a strazii, aproximativ in dreptul parterului blocului Dunarea, cam pe unde se afla azi un centru al unui important operator de telefonie mobila. Nu se putea punea placa acolo iar locul actual este destul aproape de vis-a-vis-ul numarului 11 al strazii Biserica Enei si identificabil cu certitudine pe planul 1911. Din pacate, pe planurile si reprezentarile perspective din 1871 nu sunt marcate numerotarile strazilor iar planul cel mai apropiat ca data pe care se pot citi numere postale este abia cel din 1911. Mai e si cel din 1895 (1:1000) dar pe ala nu-l am. Am pus insa cu un punct galben pe locul unde trebuie sa se fi aflat casa, cu conditia ca sensul de numerotararii strazii sa nu se fi schimbat. Am patit asta in cazul strazii Armasului. Nici singurul plan de aliniere al strazii Biserica Enei nu lamureste nimic pentru ca nu are nici numere postale trecute si nici numele proprietarilor. Maine, dupa ce a sa-l pozez in arhive, voi publica o actualizare a aticolulului.

Daca Dan Rosca mai activa, i-as fi adresat o leapsa pe tema asta ... asa nu stiu cine poate spune unde era acest numar 11 bis ce nu apare pe planul 1911 (adica nu e nimic intre 11 si 13). Eu ilustrez cu planul de aliniere al pietii "noului ospel comunal" din 1913 pe care am pus un punctulet galben unde ar fi putut sa fi existat casa si un x in dreptul aproximativ al locului actual de amplasare al placii memoriale.

La multi ani PNL!

"Actualizare de update":

Acesta este planul de aliniere al strazii Biserica Enei, fara an. Din pacate nu exista nici numere postale si nici proprietari ba, mai rau, lipseste si segmentul din centru care ar fi cuprins "casele lui Mazar Pasa". Ma laud ca aduc la lumina acest plan caci in afara de persoana care a pregatit microfilmarea eu sunt singurul care semneaza pana acum in fisa de cercetare a documentului aflat la Arhivele Nationale - Directia Municipiului Bucuresti.
Urmeaza situatia proiectata in 1906 peste planul ce trebuie sa fie cel din 1895. Nici pe asta nu apar numere si nici toti proprietarii. Am pus un punct galben peste casa ce ar trebui sa corespunda cu "unscpe bis".




Deci tot n-am dovedit unde erau casele ...

Mici detalii 2

Liviu Jicman se intreba recent cand trebuia inaugurat Pasajul Basarab. Eu am mai spus asta si simt ca trebuie sa repet: nu cred ca se va inaugura pana nu va fi rezolvata o eroare de proiectare care nu permite coborarea in siguranta de pe pod pe breteaua de legatura cu cartierul Giulesti. O repet caci am mai spus-o comentand un articol al prietenului Hungry Mole de la Simply Bucharest. In plus, desi podul e complex, spectaculos si util (desi mai util era sa se faca de banii astia o gara noua pe un amplasament mai la vest care sa permita rezolvarea de trafic la sol), totusi sunt detalii lasate la voia intamplarii mai peste tot. Vorbesc aici despre scurgerile de apa care se fac la sol, la radacina pilelor. Cine m-a mai vizitat isi aminteste ca spuneam ca acest detaliu era obligatoriu rezolvat "tout a l'egout" in urma cu peste 100 de ani, in Bucurestiul burghezo-mosieresc.


Astea vor genera ape baltite local, imbibarea solului, inghet-dezghet ... stiti ce urmeaza. Apele sunt conduse cand cu burlane dintr-o tabla tratata si vopsita crem sau gri, cand cu burlane ordinare din tabla zincata ce vor rugini anul viitor. In unele locuri sunt preluate apele iar in altele sunt lasate inca la picatura fix deasupra drumului, in asteptarea ploilor si inghetului si a formarii turturilor.


Intr-un loc, aparent amenajat in extremis, pe unde se iese de la IDM Basarab, exista o scurgere-capcana pentru trecatorii ce vor incerca ingustul trotuar de acolo. Nu prea ar fi rost de pietoni acolo insa acolo este trecerea de pietoni ce pleaca dinspre Brico Orhideea. Chiar in axul bretelei auto de iesire de la IDM Basarab !


Astea ar fi mici detalii de neglijenta. Nu le-am inventariat pe toate caci nu sunt eu dirigintele de santier. Oare cat incaseaza dirigintele de santier la o astfel de investitie? Insa cel mai de neinteles mi se pare rezolvarea coborarii de pe pod catre Giulesti-Crangasi. Din doua benzi dinspre Calea Plevnei nu ramane decat una la modul cel mai conflictual si periculos.


Deja acolo s-au pus balize de deviere si anulare a benzii 1 caci daca nimeresti acolo cand in paralel se afla si un 178 atunci ai fi bagat-o pe maneca. Sau pe bordura liniei de tramvai. Oricum peretele bombat al bretelei de coborare parca ti-ar fi raschetat oglinda retrovizoare dreapta. Iar breteaua respectiva are un unghi de coborare mare, combinat cu o bucla de racord abrupt facuta si care te arunca direct in fluxul de trafic. Acest flux de coborare deocamdata nu poate exista caci ar trebui intai anulat trotuarul, scos stalpul, daramat cel putin anexa sediului Politiei CF.


In final, pentru siguranta si fluenta traficului, cred ca nu va fi scapare pentru aceasta cladire interbelica iar ea va trebui demolata. Sau macar mutata. Iar daca ma intrebati pe mine eu cred ca ar trebui data jos si refacuta si breteaua de coborare, cu o panta mai mica si o curba mai larga. Pe o suma modica, din suplimentarile fabuloase fata de costurile de constructie estimate in proiect ...

Boc, Sri Lanka si Romania

Luni incepe reuniunea anuala a ICLAFI la Karlskrona in Suedia. Nu ajung acolo si nici reprezentatntul Sri Lanka. De la acesta am aflat insa ca in Sri Lanka s-a produs o miscare grevista interesanta. 90% din cadrele didactice universitare cu functii administrative au demisionat din aceste functii pentru ca guvernul nu a marit salariile universitarilor asa cum a promis. Citind articolul prin care ne informa despre acest lucru mi-am dat seama de asemanarea izbitoare cu Romania lui Boc in ce priveste acest subiect.
Sa vedem de ce. Pai in primul rand pentru ca acolo, in Sri Lanka, se punea problema prin 2008 a aloca 6 % din PIB pentru invatamant. Pai si la noi se vantura aceasta tema. Iata articolele pentru situatia comparativa la:

http://www.srilankaunionsolidarity.com/teachers-salary-anomaly-dispute/

http://www.mediafax.ro/social/sindicalistii-din-invatamant-cer-6-din-pib-pentru-educatie-3773801
Stim ca in Romania se merge tare pe promisiuni, in special in preajma conjuncturilor electorale. Imi amintesc cum Tariceanu spunea ca nu se poate cu 50% iar Boc urla ca trebuie ca guvernul liberal sa plece, ca da el bani din prima zi. Ca la radio Erevan, nu s-a dat ci s-a luat. Dar iata ca si in Sri Lanka e cu promisiuni care starnesc niste asteptari:

http://www.tops.lk/article27245-university-teachers-salaries-to-be-increased.html
Bineinteles, cand si-au dat seama ca "au luat teapa", sindicalistii din Sri Lanka au facut o conferinta de presa in martie si au spus ca va fi cu protest. Dar, ca dupa un model romanesc, guvernul a zis ca se da, sa stea linistiti la locurile lor:

http://news.janadhipathi.com/2011/03/14/university-teachers-fight-for-fair-pay/

http://www.news.lk/index.php?option=com_content&task=view&id=14371&Itemid=44
Pentru ca, stiti bine, cei putini care cititi aceste randuri, guvernul in care activeaza reputatul om de stiinta si de caracter - Funeriu - promite. Promite desi initial aloca niste resurse cel putin jenante, ca sa ma exprim decent:

http://www.ziare.com/economie/buget/guvernul-taie-din-nou-de-la-educatie-agricultura-si-aparare-1042283

http://www.bitfm.ro/stiri/funeriu-2011-nimeni-nu-va-pleca-din-sistemul-de-invatamant-68.htm
Numai ca cei din Sri Lanka "couldn't take it anymore", ca sa zic asa. Prin urmare, au trecut la actiunea inedita de care spuneam la inceput si in 8 mai au declansat protestul prin demisie in masa din functiile administrative:

http://www.island.lk/index.php?page_cat=article-details&page=article-details&code_title=24999
Asta a dus la oarecari replieri si astept sa vad cum se va incheia:

http://www.colombopage.com/archive_11/May14_1305345814KA.php

Acum, ca Boc s-a reales, as vrea sa vad cine sunt Tigrii Tamili, din tara sora Romania, care sa-l manance cu fulgi cu tot ...

Gobl din strada Doamnei

Domnul Profesor Andrei Pippidi mi-a facut onoarea sa mentioneze, in Dilema Veche numarul 357, ca acest blog ar fi unul dintre blogurile cele mai active in a forma o cultura istorica privitioare la Bucuresti. Sunt magulit, si trebuie sa ii multumesc! Insa am sentimentul ca asta se datoreaza mai mult faptului ca am privilegiul de a-l cunoaste si de a fi cunoscut de domnia sa caci, altfel, sunt bloguri mai bune a fi evidentiate pe aceasta tema. Acum insa, conform cu intelepciunea populara, "buna ziua mi-a dat, belea si-a capatat!" :))

In numarul curent al Dilemei Vechi, domnul Profesor Pippidi vorbeste despre o frumoasa cladire din faza incipienta a neo-romanescului si anume tipografia si legatoria Gobl din strada Doamnei. Exista insa o eroare in acest articol caci se vorbeste despre casa respectiva ca fiind vechiul sediu al Tipografiei Gobl din Doamnei 16 si presupune ca aceasta cladire n-ar fi astazi protejata. Cladirea apare astazi in lista monumentelor istorice ca parte in ansamblul bisericii Kalinderu, de la nr. 20, ca fiind casa parohiala. Cladirea a fost insa cu totul altceva. Iata cum arata ea astazi si cum arata pe tipariturile promotionale din epoca, cea pe care am fotografiat-o fiind de pe o coperta interioara a unui plan de alinieri de la arhive.




Tipografia si casele Gobl se aflau intr-adevar la numerele 14-16 dupa cum arata incarcatul antet cu care am inceput postarea si care este de pe cererea de extindere tocmai a acestui imobil. La acea data - 1899 - Gobl era extrem de tare in piata iar "Editura Jnstitutului de Arte Grafice" publicase chiar si planul orasului cu un an inainte:


Cladirea de la numarul 16 era o cladire distincta de cea cu numarul 14 desi ambele erau in proprietatea familiei Gobl. De altfel, chiar si cladirea de la nr. 12 de la acea data (astazi cu numarul 18 din strada Blanari) era in proprietatea familiei Gobl dupa cum se vede si in schita explicativa a functionarului primariei ce analizase cererea de autorizare a lui Carol Gobl.


Asa este foarte limpede de ce astazi pe strada Doamnei avem o cladire la numerele 14-16 ce pare relativ unitara dar care are ceva ciudat - un tronson cu un tratament de fatada axiala, simetrica si care este cuprins intr-o desfasurare modificata.



Vedeti mai sus, cu linie punctata, tronsoanele adaugate si pe care le putem deslusi in proiectul supus autorizarii:


Mai este de spus ca in vechea casa din strada Doamnei nr. 14 a locuit C.A Rosetti iar de la unul dintre cele doua balcoane ar fi tinut un inflacarat discurs in 28 noiembie 1877 cu ocazia caderii Plevnei, asa cum rezulta din minunata cronologie bucuresteana compilata de Gheorghe Parusi - pagina 337. Casa e totusi putin mai noua, nu se stie daca din casa din 1877 mai exista fizic ceva inclus in casa actuala. Tot din aceasta lucrare putem afla ca aici a functionat si una dintre primele linii telefonice din Bucuresti, intre locuinta lui Gobl si atelierele tipografice aflate in curte.
Asadar, casa din articolul citat nu este una si aceeasi cu cea de la nr. 16 desi au apartinut ambele familiei Gobl. Iar eu nu stiu toate astea pentru ca sunt neaparat destept ci pentru ca a trebuit sa ma documentez in vederea scrierii unor placute de identificare a monumentelor istorice, pe strada Doamnei, inclusiv cea citata de domnul Profesor Pippidi (a arhitectului Enderle, de l anr. 21). Pentru acea casa m-am bazat si pe o documentare anterioara facuta de doamna istoric de arta Cezara Mucenic si de catre domnul Profesor arh. Nicolae Lascu. Proiectul inscriptionarii monumentelor istorice n-ar fi fost posibil fara dl. David Chifiriuc de la Asociatia Prietenii Muzeului National de Istorie a Romaniei.