Pasajul suprateran Basarab

In seara in care s-a deschis pentru circulatia publicului am facut cateva fotografii cu inceputul lui Basescu si sfarsitul lui Oprescu.




E o imagine placuta in timpul noptii. Si trebuie sa recunosc ca inca din prima luni de circulatie am remarcat usurarea traficului de pe podul Grant. La orele de varf a inceput sa se circule.
Au facut articole despre aceasta investitie de infrastructura si Raiden si Popescu si bineinteles Hungry Mole. Bine, presa a fost foarte interesat si alta multa lume a scris despre subiect. Printre ei, s-a remarcat prin alergare Alex Galmeanu dar nici Reptilianul n-a asteptat sa fie invitat sa faca poze.
Eu raman cu parerea ca, desi este util, la banii bagati in el se putea obtine ceva mai profitabil, intr-o operatiune urbana mai ampla, cu beneficii pe mai multe planuri decat "coaserea inelului principal". Am mai spus asta si o repet desi la Raiden un baiat mi-a spus ca aberez grav.
E vorba despre o operatiune care ar fi insemnat:
1. Construirea unui complex feroviar nou (gara cu nod de legaturi catre aeroport, cu metroul si cu o autogara moderna) undeva in zona triajului pe langa Podul Constantei
2. Eliberarea terenului ocupat cu calea ferata de aici pana la Gara de Nord si transformarea sa in ce lipseste Bucurestiului mai acut - parc si spatii de petrecere a timpului cu copii
3. "Coaserea" inelului principal la sol si practicarea mai multor legaturi alternative nord-sud dinspre Grivita spre Giulesti si Militari in asa fel incat sa nu se gripeze lumea numai pe o singura optiune de jonctiune (azi deja doua).
4. Recuperarea Garii de Nord pentru o utilitate publica adecvata - poate transformarea intr-un spatiu pentru o bursa adevarata (?)
Eu spun ca beneficiile unei astfel de operatiuni urbane ar fi fost mult mai ample si mai generatoare de efecte economice nu numai de rezolvare a unei situatii de trafic ce risca sa se gripeze oricum in viitor (vezi ce se intampla in intersectia Titulescu si Banu Manta). Ar trebui sa pun chestiunile astea pe un plan dar mai bine ii arunc o leapsa prietenului Popescu. Il trage el cumva de maneca pe Hungry Mole :)
Altfel, detaliile pe care le semnalam in articolul trecut relativ la subiect s-au carpit pe ici pe colo. A disparut o banda de trafic pentru breteaua de coborare spre Giulesti asa ca ne vom inghesui venind din Plevnei. Scurgerea burlanelor s-a facut foarte "elegant" intr-un fel de ligheane in care s-au asternut niste folii din plastic pe care s-a varsat niste balast. Totul e minunat. Prin '83 cand am fost prima data in strainatate, la Budapesta, am vazut o traversare suspendata a Bd. Rakoczy care, la data aia, seara tarziu, in luminile orasului mi s-a parut spectaculoasa. Eram inca un copil care venea dintr-un oras in care se stingea des lumina. Pozele nu sunt de atunci ci de anul asta, am accentuat doar vechimea solutiei.



Aia stiusera atunci ca scurgerile de apa pot fi si mascate si conduse catre canal. Ungurii par sa stie intotdeauna mai temeinic si inaintea noastra cum e mai bine ...

A, si sa nu uit: JOS MITOCANUL! TRAIASCA REGELE!

CENTENARUL

Azi, ca motiv personal de serbare, introduc articolul cu numarul 100.
Subiectul revine catre sectoarele Bucurestiului pentru ca am avut la un moment dat dificultati in a identifica limitele sectoarelor dupa reorganizarea orasului din interbelic, atunci cand sectorul central, de rosu, a fost "mancat" de celelalte patru. Nu stiam care au devenit limitele si asta pana nu am vazut cu ochii camerei mele foto planul din 1930 aflat la Arhivele Nationale Directia Municipiului Bucuresti. Iata cadrul general si apoi un detaliu pe centru pentru a vedea care erau strazile de granita.



Pe langa informatia bruta as adauga si un comentariu legat de vremurile "reformatoare" pe care le traim.
Este vorba, bineinteles, despre "reforma administrativa" de care deodata toata lumea e preocupata - putere si opozitie. O mascarada. Un fel de competitie in sensul de care fura startul mai bine. Tot ce se lanseaza pe piata par fantasmele unor baieti si atata tot. De ce spun asta?
1.Pai de bun simt ar fi ca - pentru ca lucrurile sa para serioase, indiferent din ce latura a societatii ar fi originea propunerilor - aceste propuneri sa reflecte niste analize ale disfunctiilor, disfunctii ce, slava cerului, exista. Disfunctiile aratate pana acum sunt invariabil legate de alocarile politice ale banilor. Si de alocarile discretionare si politice ale banilor in teritoriu. Pe ici pe colo mai este vorba despre felul in care teritoriul este dominat politic prin alocarile de bani ... Oricum as intoarce-o eu nu am vazut decat aspectul asta in spatele motivatiilor de reorganizare teritoriala.
2. De bun simt ar fi sa vedem de unde emana "comanda sociala" pentru asa ceva. Adica, niste capete luminate ale puterii si ale opozitiei sa se aseze pe o banca in gara si sa decida se intalneasca totusi in parlament ca sa dezbata serios aceasta problema. Altfel ati putut cu totii remarca faptul ca, desi exista preocupari majore ale celor doua tabere, o camera a parlamentului a aprobat, pash-pash sau tacit sau pe burta, o propunere legislativa, singura coerenta prin scop, cea a UDMR. Asadar, daca e normal pentru ca schimbari cu impact constitutional sa se produca intr-o constituanta, nu cumva e normal ca pentru o chestiune atat de serioasa precum infeudarea teritoriului sa existe o coordonare parlamentara (in sensul de dezbatere decisa, pornita si adoptata in parlament)? Asta nu e nici jucaria vreunui Gherasim nici a vreunui Basesc ci e o treaba de coordonare nationala. De care, stiu asta, nu suntem insa in stare caci suntem doar o populatie.
3. De bun simt ar fi ca, inainte sa ne zguduim atat de tare, sa vedem daca nu cumva problemele de care discutam nu pot fi cumva rezolvate prin ajustarea mecanismelor existente, prin scuturarea personajelor care gripeaza mecanismele. Pe principiul in care nu-ti schimbi neaparat masina doar pentru ca, din cauza uleiului prost si a combustibilului mizerabil, cumulat cu folosirea necorespunzatoare a treptelor de viteza, masina merge prost. Cred ca tine mult si de oameni nu de sistem. Vedeti bine ca Polonia (prin Lilick am ajuns la subiect) pare ca a alocat grosul fondurilor europene pentru inovatie, cultura si educatie si totusi a facut si 600 de km de autostrada, cheltuind tot inainte de termen in timp ce la noi, desi grosul fondurilor europene sunt pentru infrastructura, ne bucuram cand vedem ca apare un gnom cu foarfeca in mana ca sa inaugureze 9 km de "autostrada" ...

Ar mai fi multe de comentat dar, ca sa evidentiez haosul organizat de bulibaseala imprastiata pe care il oferea propunerea PDL, am sa revin la Bucuresti. Intentiile anuntate de PDL pentru Bucuresti sunt inflorirea si dezvoltarea multilaterala pana la Dunare. Vedeti insa ca hartile "judetelor" lor limiteaza Bucurestiul la coexistenta cu Ilfovul si nu-l amesteca si cu Giurgiul. (Harta am vazut-o prima data prin intermediul unui blog prieten - Transildania.) Pai daca ai tras, tu PDL, concluzia ca trebuie ca Bucurestiul metropolitan sa soarba din Dunare pana la 2016, la ce naiba nu schitezi de la bun inceput acest teritoriu administrativ si in cealalta propunere care e izvorata din aceeasi intelepciune !?? Pai pentru ca nu stie stanga ce face dreapta si pentru ca toate sunt doar exercitii asupra formelor. As putea spune acelasi lucru si despre tabara USL. Pai chestiunea regionalizarii si lupta acerba pentru mentinerea sectoarelor Bucurestiului incep sa fie lupte pe doua fronturi caci argumentatiile celor doua pozitii ar putea sa fie acut divergente pe alocuri.

Caci noi discutam deja despre subiecte detaliate desi vagi, cu orase ce ar fi capitale, cu prefecti care, pe alocuri ar fi guvernatori, sarind grav peste etapa in care ar trebui intai sa intelegem, apoi sa discutam principii, dupa asta sa identificam doua-trei optiuni pe care neanderthalienii totusi sa le valideze prin referendum. Daca tot zice legea despre acest lucru minor si bagatelizat. Pai abia dupa aceea am putea sa gandim detalii care sa nu se intepe unul pe altul si care sa arate coerent, pentru ca au rezultat dintr-o gandire coerenta, printr-un proces coerent. Nu poti face asta de azi pe maine iar daca ai lucrat totusi la propunerea asta un timp mai indelungat dar nestiut, pe sub masa (stim ca Victor Paul Dobre e responsabil de viziunea administrativa in PNL dar cine oare a produs viziunea USL !??), pe sest, venind cu lucrarea aburinda si strigand (prost organizat mediatic oricm): ECCE OPUS! ... tot un drac.
As mai fi spus dar n-am avut timpul si rabdarea sa asez aceste ganduri intr-o forma mai desteapta ci le-am lasat sa curga asa, "din ficati", asa cum s-a dezlantuit si Turambar in subiectul dedicat necrologului presei. Prin urmare, lucrurile pe care le-am varsat aici le-am mai declarat in diverse forme la subiectele deschise pe tema regionalizarii de bloggerii prieteni Lilick, Transildania si Cepeca.

Astept provincia!

MAZAR PASA descoperit

Uitasem de fotografia lui Angerer din 1856 facuta inspre Biserica Dintr-o Zi. In aceasta imagine, pusa in relatie cu planul Jung din acelasi an, apare casa lui Mazar Pasa pe care nu prea stia nimeni sa o localizeze. Dupa ce am facut totusi asta in postarea din 24 mai iata ca acum avem si o imagine a acestei cladiri, cu aproape 20 de ani inainte de infiintarea PNL. Casa cu rosu este casa lui Mazar Pasa iar casa cu albastru este casa lui Cornescu (Kornesko pe plan).




Acum, pentru amuzament, am o imagine cu sediul Mazars de la Budapesta, firma de audit si contabilitate. Cum banuiesc (nu ma pricep, e o supozitie) ca din turca sau persana "mazar" ar insemna "mormant" inseamna ca numele asta e din categoria de la noi: spitalul "Life Memorial" :)



Pentru Stephen Bartlett Lakeman, care se ocupase cu gestionarea treburilor politienesti in Bucuresti, Mazar Pasa s-ar mai potrivi. Oare cati ingropase in "dealurile Moldovei" ca sa capete un asemenea nume :) ?

Cadouri imaginare

In deplasarea facuta recent in partea civilizata a lumii mi-am amintit de placerea prietenului Hungry Mole de a arata masini istorice ce stau in strada. Cand am intalnit acest Morris langa Place des Vosges la Paris m-am gandit ca ar fi un cadou frumos pentru el. Poate-l apreciaza dupa intoarcerea sa din vacanta.



Apoi m-am intalnit la Munchen si cu ceva ce m-a dus cu gandul la un cadou potrivit pentru amicul Popescu. Asta pentru ca mi-am amintit de ilustrarea sa privitoare la fabulatiile noastre privind alternativele la metroul ingropat de Drumul Taberei.



Intre liniile de tramvai, pe acest spatiu verde sunt amplasate cateva statui. Una dintre ele, apartinand lui Orlando di Lasso, a fost parazitata zdravan de adulatorii lui Michael Jackson care, in loc sa-i faca un monument distinct, s-au gandit sa-i puna pozele pe soclul acestui compozitor mort la Munchen in urma cu ceva mai bine de 400 de ani. Nu stiu de ce, poate pentru ca acesta cantase intr-un cor de copii dupa cum ne spune Wikipedia !??


In fine, tot pentru amicul Popescu plasez si urmatoarele imagini ale Les Halles d'Avignon, o surprinzatoare prezenta in orasul medieval aflat in lista patrimoniului mondial. Este vorba despre un perete cu o structura ce cuprinde un sol udat in permanenta printr-un sistem intern si care genereaza un plan de vegetatie foarte amplu. Aici e si o ilustrare a ceea ce imi imaginasem eu ca ar putea fi o rezolvare volumetrica si plastica pentru fundalul caselor din Dorobantilor 16 si 18. In imaginea lucrata schematic pentru mine de catre Mihai Dorcu, partea mai joasa, cu gri inchis, s-ar fi pretat la asa ceva fiind, in capul meu, blocul functional al hotelului de 5 stele ce ar fi trebuit sa cuprinda salile de conferinta, spa, salile de ingrijire si fittness, zona de piscina, tot ce nu avea nevoie neaparata de o expunere de fatada ampla si vitrata. Varianta mea n-a fost in vederile CTUAT ce a mers mai departe pe versiunea prof. Dorin Stefan - "periscopul". Am vazut insa, ulterior, aceasta idee de fundal verde propusa de Vlad Arsene la Palatul Stirbey in una dintre ultimele variante. Despre care am scris si eu mai demult. Acolo estimez insa ca s-a cam "trisat" la imaginile de sinteza.


Iata cum arata asa ceva la Avignon:

Articol de cativa lei ... a la Raiden

Sunt deja de traditie articolele lui Raiden privind leii prezenti pe diverse fatade Bucurestene. Pentru ca ultimul a fost publicat taman cand eram plecat putin din tara, am urmarit sa gasesc cateva exemplare prin coclaurii pe unde am umblat. Am gasit si un dragon in situatia in care Marius Imperator se apuca de colectionat dragoni, dupa cum a spus el insusi. Iata capturile facute, intr-o ordine aleatoare:


Acestia au fost niste lei de prin Budapesta, destul de prin preajma garii.

Ce se vede mai sus este de pe o fatada din Munchen, aproape de primarie.


A fost mai sus un fragment al fatadei Gare de Lyon din Paris cu niste lei care vomita ghirlande.

Am prezentat un fragment de fatada bogata de pe Rue de la Republique din Avignon care are mai multi lei care incadreaza cate un mascheron. Mie mi-a placut mai mult asta caci seamana cumva cu Einstein care trebuie sa-l fi avut ca stramos pe Asterix ... Tot din Avignon urmeaza imaginile de mai jos:


Dupa acest leu care marcheaza capatul fatadei am mai gasit si ceva spectaculos pe o fatada din piatra a cladirii unui conservator renascentist aflat peste drum de Palais des Papes:



Aici intervenea dragonul lui Marius. Marturisesc ca mai am unul, foarte frumos realizat, un bronz mare agatat pe o scena dintr-un colt al primariei din Munchen dar aia e o poza de care mi-e jena cum a iesit si n-am s-o pun ...
Urmeaza un "pachetel de problemute" din Arles:




Inchei prin a arata cativa lei care se afla pe fatada primariei din Lyon si pe uriasa fatada a palatului de justitie din Lyon precum si unii pierduti pe niste usi din lemn frumos lucrate:







Din ce am vazut eu pe fereastra trenului la dus si la intors, bag seama ca noi romanii nu cred ca ne mai facem bine vreodata ...