CONFERINTA

Saptamanal, la Palatul Sutu se tine cate o conferinta. Printre acestea se strecoara si cea de-a doua prelegere a mea.

Cu sprijinul substantial al celor de la Bucurestiivechisinoi. Si cu munca lui Cezar care se ocupa de organizare si de popularizarea evenimentelor, inclusiv prin afisul de mai sus. Le multumesc!

MICI DETALII 10

Am gasit intr-o zona compacta, la mai putin de 10 minute de mers pe jos pentru a le vedea pe toate, o colectie de ancadramente de fereastra care au niste detalii foarte apropiate in executie. Evident, vorbim de piese prefabricate, de serie. Ultima prezentata e mai sarmanuta dar din aceeasi familie.

Tot in zona respectiva mai exista si un alt tip de ancadrament, aproape la fel de popular. Tencuieleile in campul fatadelor sunt si ele cam la fel, mai putin cea "reabilitata termic". Din nou, ultima prezentata e mai prapadita:

Stiu ca ar trebui sa le pun mai curand la PozeDECAT. Dar aici mai pot introduce si oarece materiale de arhiva. Care sustin ideea pe care vreau s-o spun, anume ca aceste componente de decoratie se gaseau in piata ca produse finite iar proiectantul desena ceva ce stia ca se gaseste, mai mult sau mai putin exact asa cum figura el in proiect. Proiectele nu aveau la acel moment niciun detaliu de executie, acestea erau apanajul antreprenorului si al furnizorului sau de materiale. Iata mai jos un fragment din proiectul unei case despre care am mai spus ceva in urma cu multa vreme. AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 7/1897:

Dupa cum se vede, fatada existenta este destul de fidela insa daca ne uitam cu atentie la detalii, ele nu sunt identice cu desenul. Aici lipsesc personajele exhibitioniste care-si tin mainile ascunse in zona intima:

Candva au existat si aia (cu o postura mai decenta totusi) dar cand s-au stricat, fie n-a mai stiut nimeni sa-i faca fie cine i-ar fi putut face ar fi cerut prea multi bani. Sau si mai simplu, cineva nu i-a placut si i-a scos de tot dupa degradarile din urma bombardamentelor din al doilea razboi mondial care au afectat casa, dupa cum am mai aratat: 

BISERICA RUSA

Starnit de fotografiile de la Reptilianu cu Biserica Rusa impachetata in schele, am plasat si eu la PozeDECAT niste fotografii de pe acoperisul Generala catre aceasta biserica. Aici am sa aduc informatii despre autorizarea acestui monument si despre lucrarile de constructie facute fara autorizatie la momentul 1907 - 1908. Iata planul de situatie ca biserica in sine parca lipsea din reprezentarea in dosarul de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 178/1905 (nu mai sunt sigur, am fost cam haotc in fotografiere atunci cand am cercetat dosarul):

Daca nu a fost clara, iata si semnatura autorului:
Iata si cererea depusa de legatia Rusa in 1905:

O alta cerere a consulatului rus v-am mai prezentat, la pachet cu alte stampile si anteturi, sub titlul de articol http://a-craciunescu.blogspot.ro/2011/11/anteturi-si-stampile-in-pseudoconexiuni.html. Fata de cererea asta eleganta, Al. G. Orescu scria aproape trei ani mai tarziu intr-un raport ca rusii construiau fara autorizatie:

Astfel fiind faptele, avocatul rusilor revenea cu o cerere de autorizare si intreba ce taxa trebuie platita:
Intrebarea i-a induiosat pe consilierii locali care n-au zis nimic de amenda pentru constrctia fara autorizatie dar au zis ca scopul nobil impune scutirea de taxa. Hotararea este intarita de semnatura primarului Vintila Bratianu:

Va dati seama ca in ziua de azi asta ar fi fost o mare dovada de virare catre est, de subminare a finantelor publice si s-ar fi impus cercetarea de catre DNA ...

Piata Universitatii, Petrica si lupul

Am vazut azi expozitia cu proiectele din concursul de amenajare pentru piata de peste parcarea in lucru de la Universitate. Intr-o postare, in care admiram o linie dreapta a unui perete al acestei parcarii in lucru, ma declaram temator fata de rezultatele acestui concurs. Se pare ca am atins acea varsta in care experienta acumulata ma face sa nu ma insel in domeniul meu :))
Nasoale rezultate! Se vede ca nimeni nu s-a ostenit sa citeasca ce a scris in mod exemplar Radu Oltean aici. Nici planurile puse de mine cu Piata Universitatii (sub aceasta eticheta) n-au parut sa-l incite decat pe colegul meu Radu Ponta, care a si luat o mentiune cu echipa lui de "arhitecti republicani" (The Republic of Architects se cheama grupul lor).
Voi comenta maine, duminica 13.11.2011 la TVR Info, de la ora 11.30, caci iar am fost invitat. Aici intervine si Petrica alaturi de lupul sau caci sper ca de data asta nu se contramandeaza.
Prin urmare, urata critica a rezultatelor acestui concurs o voi expune prin viu grai, daca va fi timp destul pentru asta. Pentru ca multe sunt de spus ...

POST FACTUM:
Multumesc TVR Info pentru oportunitatea dezbaterii, fie ea si la modul rapid, a problemei felului cum se croiesc spatile publice in Romania. Poate va exista o continuare a temei, cu alte subiecte si voi putea sa spun mai limpede unele pareri. Dl Popescu ma provoaca la articol asa ca va trebui sa o fac, nu stiu cand.

In linie dreapta

La Universitate se face o mareata parcare ce s-ar putea sa fie mai plina decat cea prexistenta de la Intercontinental (spre rusinea mea n-am intrat niciodata acolo). Nu se stia cum va fi rezolvarea la suprafata asa ca, dupa ce deja se incheiasera sapaturile si deja se lucra la structura, s-a facut un concurs pentru partea ce va remodela spatiul public unde se vor intoarce cele patru statui aflate acum in vizita in Parcul Izvor. In curand vom afla probabil rezultatele acestui concurs la care n-am participat. Avand in vedere experienta ultimilor ani, deja ma tem de rezultatele acestui concurs ...
Subiectul este insa imaginea de mai jos pe care am surprins-o in urma cu niste zile:


Pentru ca nu vreau sa comentez mai mult, pun si imaginea de detaliu decupat in care am introdus un element ajutator in relatie cu titlul articolului.
E o lucrare noua, intr-un teren ce a fost golit de orice constrangere dupa ce s-au dezmembrat total vestigiile arheologice!
Imi vine sa rad numai cand ma gandesc ca s-a spus ca metroul din Drumul Taberei va fi gata in 2013 ! :)
In hohote :)))))))))

Paul Gottereau pentru Gr. Sutzo

Stiu ca e nepotrivit sa spui Palatul "Şuţu" pentru ca de fapt numele ar avea alta origine si ca ar trebui sa spunem "Suţu". Familia ar fi Soutzo dar are mai multe feluri de ortografiere: Sutzo, Soutzu ... cine stie cum altfel. Deformarea numelui e insa destul de veche - ca proba am gasit un document din anul 1869 (evident la Arhivele Nationale Directia Municipiului Bucuresti, fond PMB Tehnic) care foloseste prima forma pe care am folosit-o si eu. Este vorba despre un teren viran al lui Gr. Şuţu pe care un chirias dorea sa faca o ghereta unde sa vanda paine si fructe. Iata extrasul:


Subiectul acestei postari este insa sera facuta intre cele doua turnuri octogonale de pe latura de sud a palatului, sera care exista si azi. Nu am o poza proprie (inca) asa ca folosesc clasicul Norc .

Si acum poza mea, facuta azi 14.10.2011


Am gasit cererea de autorizare semnata de Paul Gottereau pentru Gr. Sutzo si plansuta cu desenul acesteia. Un lucru minor pentru care nu te-ai astepta sa se fi "deranjat" un arhitect al Casei Regale. Anul era 1886.


A se vedea si planul de amenajare a Pietii Ospelului Comunal din 1913 (pe care l-am mai folosit la postarile despre Mazar Pasa) care indica atat prezenta serei in locul ocupat si azi cat si forma deformata a numelui proprietarului palatului, actual muzeu.




Am si de la Radu Oltean pozele lui Szatmary facute catre si din Turnul Coltei dar, evident, acestea fiind mai vechi, nu surprind si aceasta mica structura metalica. Ele au coexistat doar doi ani, aproape trei, pana cand turnul a fost demolat.



Posatarea este in onoarea lui Raiden si a lui Popescu ce au avut amabilitatea sa-mi atraga in mod corect atentia ca am deviat un pic de la obiectul blogului :)
Si pentru Dan Rosca ce sta si scrie la o carte legata de Coltea ...

In schimbul acestei informatii, poate imi spune si mie cineva cand s-a montat copertina metalica la peronul de onoare al palatului/muzeului si in baza caror documente istorice.

PS:


Pentru ca Popescu m-a intrebat despre rarunchii acestei mici constructii, am pus imaginile de mai sus, extrase dintr-un proiect de autorizare al unei sere la proprietatea Pillat din strada Romana nr. 4, asa cum era aceasta in 1913. Se vede scris limpede ca in subsol era "caloriferul" adica locul unde se afla o soba ce nu e foarte limpede cum elimina fumul desi cosul este reprezentat pe plan. Elevatia, la fel ca in situatia de la Palatul Sutzo, nu arata cum se incadra cosul de fum in volumul ediculului. La palat, se pare ca era/este incastrat in zidaria de langa turnul octogonal e sud-vest dar nu stiu cum iesea el la cornisa caci astazi nu se vede nicio urma a sa. Deci intrebarea la raspuns e "Da!" :)

Casa berarului Oppler - din nou

Am mai postat despre aceasta casa o data, subiectul are eticheta "oppler". De atunci am mai dat peste datele de nastere ale casei. Si Dan de la Bucurestii Vechi (http://www.bucurestiivechi.ro/) stie ceva despre casa si stiu ca-l intereseaza asa ca postarea e si pentru el. Casa a fost facuta de Zoe si Ilie Zamfirescu. 1897 anul modificarii pe inaltime. Habar nu am de ce in scurt timp (post 1904 ante 1911) au si vandut industriasului Oppler. Initial casa trebuia sa aiba parter si etaj dar in cursul autorizarii s-au razgandit si au cerut un etaj in plus.

Se vede pe sectiune modificarea de inaltime pana la 15.50 m
Si un grajd s-a mai propus. Mai tarziu pe locul acestuia a functionat o carciuma.

I.C. Zamfirescu era consilier local asa ca banuiesc ca nu i-a fost greu sa convinga primaria sa-i acorde dreptul de a construi mai mult. Am vazut dosarele sedintelor de consiliu din 1898 cu totul intamplator caci m-am nimerit in aceeasi zi cu arh. Dan Ionescu la arhive, taman cand acesta cauta ceva in aceste dosare. Fascinant. Frunzarind anul 1898 am dat peste numele dlui I.C. Zamfirescu, un consilier care cateva luni a tras chiulul din greu caci aparea mereu absent. Nu prea isi puneau ei problema de cvorum oricum caci am vazut si sedinte tinute cu doar 5 membri prezenti. Dar cand prezida Gr. Cerkez banuiesc ca era suficient. Ziceam ca e fascinant caci majoritatea sedintelor erau consemnate a avea loc seara, in jurul orei 9 ! Si totusi pare ca erau mai eficient decat oamenii de azi caci lucrurile pareau gestionate foarte bine ...

Aici este referatul arhitectului sef care semnaleaza ca la Hotel Bristol cladirea s-a aprobat a fi mult mai mare deviindu-se de la regulament ceea ce ar permite sa se faca si casa dlui Zamfirescu la 15.50 m spre deosebire de cei 17.00 m de peste drum. Ce discutie despre inaltime ! :))

Nici balcoanele nu pareau a fi in regula dupa taietura cu rosu de pe plan dar s-au facut. Iata fatada la Piata Universitatii:

completare aliniere Academiei circa 1867-1870

Casa berarului Oppler

Nu stiu multe despre acest important fabricant de bere asa ca voi plasa aici o leapsa pentru domnii Raiden si Dan Rosca dar si pentru Hungry Mole pentru ca sa completeze domniile lor informatia. Am gasit multe imagini cu aceasta cladire insa mi-au cazut ochii pe planul 1911 unde am vazut numele Carol H. Opler. Banuiesc ca la data respectiva nu exista un alt bucurestean cu aceasta combinatie a numelui caci ar fi o prea mare coincidenta ...
Casa a fost realizata undeva la inceputul anilor 1890 caci pe planul 1895 era deja figurata in amprenta respectiva. Casa n-a fost facuta de Oppler ci de un anume Zamfirescu dupa cum apare pe planuri din anul1904. Cum casa e impozanta pentru epoca, banuiesc (doar banuiesc) ca acest Zamfirescu ar fi putut sa fie un alt pionier al industriei romanesti si anume unul dintre primii fabricanti de ciocolata de la noi. Cine stie sa spuna!
Iata planurile:

In ordine au fost: doua planuri din 1904-1906, planul din 1895, planul din 1911 si un plan din 1964 in pregatirea lucrarilor de extindere Chimimport.

De la Radu Oltean am aceasta imagine care surprinde in fundal biserica Sarindar iar in dreapta Universitatea. Se vede ca imobilul de care ne ocupam nu fusese construit inca in acest moment nedefinit din intervalul 1870-1893.

Tot de la Radu mai am si aceste imagini care cuprind casa Oppler (daca putem sa-i spunem asa):
Din aceste imagini de inceput de secol XX (inclusiv cea aeriana din 1927) se observa doua lucruri disparute sau modificate: faptul ca golurile parterului aveau buiandrug si nu arc in plin cintru si ca pe coltul spre academiei exista o calota care a disparut dupa bombardamentele din al doilea razboi mondial (afectarea de bombardamente este confirmata de un text oficial al primariei, sub semnatura lui Horia Maicu din 1963).

Urmeaza o imagine culeasa de pe net (http://www.bucuresti.itbox.ro/ scrie pe ea) in care se vede clar firma restaurantului Trocadero care a functionat in aceasta cladire. In anii comunismului in cladire a functionat Chimimport dar si o braserie numita Terasa Colonadelor. In curtea din spate era o "casa veche", acoperita cu olane, unde functiona carciuma si care a fost reabilitata cu numai doi ani inainte de demolarea din 1964.

Horia Maicu s-a pronuntat asupra intentiilor de extindere, asupra plasticii pietei istorice si asupra starii tehnice a cladirii dupa cum se vede in imaginea anterioara. In 1964 locul arata dupa cum se vede in imaginile care urmeaza:

Extinderea Chimimport era sa se produca asa in propunerea din 1963:

S-a respins extinderea cu inca un etaj si cu adaugarea traveilor cu gang de trecere. Insa, dupa cum se vede in imaginile fotografice din 1964, s-a deschis ultima travee catre Academiei (desfiintandu-se o tutungerie) pentru a continua porticul ce se realizase la blocul de anii '50 alipit casei Oppler in aceasta strada. Nu stiu anul constructiei dar stilistic e clar o cladire de pe la mijlocul anilor '50. Porticul era o tema la moda dupa cum ilustra si Armyuser in articolul sau: http://armyuser.blogspot.com/2010/03/victoria-blocurilor.html


Daca mai stiti ceva despre aceasta cladire istorica va rog sa completati. Eu am incropit cu ce-am avut ...