marți, 29 decembrie 2009

Detaliere in "cazul Dorobanti"

Revin cu o detaliere volumetrica a ceea ce am considerat eu ca ar fi construibil in parcelele din Dorobanti 16-18, Brosteanu 4 si Eminescu 27. Am constatat ca desi la anumite momente se face mare caz de subiect, ca din cand in cand cate o "jurnalista" mai baga un articol furios, in realitate nimeni nu se osteneste sa se documenteze inainte de a se pronunta. Si, mai ales, nimeni dintre cei ce devin furibunzi cand se lanseaza un asemenea subiect nu a facut vreun comentariu cu argumente contra. Ii multumesc deci lui Radu Oltean pentru ca mi-a spus ca nu considera ca e bine sa se construiasca acolo ceva inalt dupa ce a citit ceea ce am scris. Rezulta in acest fel ca e o parere a lui, subiectiva, ce tine de propria perceptie iar aceasta parere trebuie respectata caci recunostea implicit ca nu are argumente tehnice sau de alta natura obiectiva care sa sustina aceasta opinie.

De exemplu, unele opinii contra se bazeaza pe ideea aportului excesiv de trafic. Totusi, subiectul investitiei preconizate ar fi un hotel de 5 stele. Poate spune cineva dintre cei ce invoca traficul excesiv cam care este aportul direct in trafic al hotelurilor: Bucuresti, Intercontinental sau Howard Johnson? Cred ca nu. O alta functiune propusa este un cazino de standard ridicat, pe langa respectivul hotel. Trafic? Pe principiul asta ar trebui desfiintat cazinoul de la Casa Vernescu. Si, pana la urma, cred ca Teatrul de Comedie din centrul istoric aduce si evacueaza mai multi oameni simultan decat un cazino si cred ca nimeni nu si-ar propune vreodata sa elimine aceasta functiune din centrul istoric.
Si eu am o parere subiectiva pe care o ilustrez in continuare (modelare 3d Mihai Dorcu). Astept pareri asupra acestei viziuni de dezvoltare a locului.
Aceste imagini s-ar vedea din usa restaurantului Pizza Hut de la Hotel Howard Johnson
Cam cum s-ar vedea din peretele blocului corpului diplomatic din str. Eminescu, punctul cu cea mai larga perspectiva de pe aceasta strada asupra blocului (volumele cu rosu sunt casele valoroase identificate in planul de sinteza a valorilor iar cele mai stravezii reprezinta volumele posibile catre fundurile lor de lot)

Ce s-ar vedea din Piata Romana sau din Piata Lahovary.

Imaginile aferente Caii Dorobantilor.
Imaginile sunt construite asa ca simularile ar fi destul de apropiate de realitate spre deosebire de schemele mazgalite de mine la mana libera pe o planseta grafica si pe care le-am introdus in anexa 4 a studiului istoric. Acele imagini din studiul istoric sunt totusi destul de apropiate de volumele reale rezultate din modelarea 3d insa ceva mai mari decat acestea.

Cine este Grigore Cerkez?

Am postat anterior informatii despre una dintre cladirile de pe terenul Lahovary din strada Academiei, toate fiind atribuite corect lui Grigore Cerkez, inclusiv teatrul Odeon.


Intrebarea este de fapt: care dintre cei doi Grigore Cerkez aflati in viata la acel moment este de fapt autorul? Teatrul Odeon, facut in 1911, nu prea se inscrie in maniera stilistica a lui Cerckez "cel mare" caci la acel moment ne-am fi asteptat la o viguroasa expresie neoromaneasca pentru aceasta cladire daca acest Grigore Cerkez ar fi fost autorul.

Se stie ca Grigore Cerkez "cel mare" a incetat din viata in 1927 dupa o lunga si remarcabila cariera atat privata cat si in serviciul public. Dar, iata ca incepand cu 1901, pe piata mai exista un arhitect cu acelasi nume care nu numai ca era proiectant dar activa si in scoala si in comisii de urbanism ale capitalei.
Din acest tabel din Monitorul Oficial din 1933 rezulta datele lui Grigore Cerkez "cel tanar". Imaginea o am prin amabilitatea dlui Buda Bujor de la asociatia Pro Urbe Arad si ii multumesc pentru ea.
Acest proces verbal din 1934, de la o sedinta a "comisiunii planului de sistematizare", e importanta din mai multe motive. Pentru mine a fost importanta precizarea momentului in care s-au reamplasat statuile din Piata Universitatii. De altfel asa am si dat peste acest dosar: cautand informatii despre contextul istoric al cladirii imobilului Socetatii "Generala". Apoi am constatat ca intre membrii comisiei se afla Paul Smarandescu asa ca mi-a facut placere sa-l informez pe dl. Emanuel Crivat, biograful sau, in ideea ca ar putea folosi informatia. Abia in al treilea rand mi-au cazut ochii sub numele lui Smarandescu si l-am remarcat pe "G. Cerkez". 1934 ... Grigore Cerckez ... cine e?

Pe pagina http://armyuser.blogspot.com/2009/05/scoala-superioara-de-arte-si-meserii.html am pus deja o intrebare relativ la cateva informatii ce ar putea fi relevante.
Din lista arhitectilor din 1925 rezulta destul de limpede ca erau doi arhitecti Cerkez

Are totusi cineva informatii despre acest Grigore Cerkez "cel tanar"?

marți, 8 decembrie 2009

Cladirea lui Lahovary proiectata de Grigore Cerkez

In studiul istoric referitor la cladirea Generala am parcurs mai multe dosare de pe strada Academiei. Pentru ca aici am dat peste numele lui Lahovary mi s-a parut interesant sa studiez. Iata planurile de situatie si ale "casei noi" din 1909 care poarta semnatura lui Grigore Cerkez. Interesant este si controlul si sanctiunile politiei referitoare la nerespectarea regulamentelor de construire. Mult mai interesant e si modul de obtinere al acceptului autorizarii prin telegraf. Viceprimarul il intreaba pe primarul Vintila Bratianu, aflat in vacanta la Karlsbad, ce sa faca referitor la cererea lui Lahovary de a construi in Academiei! Foarte eficient, Bratianu da indicatii din strainatate referitoare la modul de interpretare al regulamentelor!

Rezultat al studiului istoric pentru Societatea Generala din Piata Universitatii

Pentru ca am promis suplimentarea informatiilor pentru studentii care au teme de seminar legate de zona Universitatii si a strazii Academiei, postez aceste informatii culese personal din arhivele publice. Pentru date suplimentare referitoare la sursa arhivistica voi raspunde acelor intrebari punctuale, daca va fi cazul. Incep cu alinierea strazii Academiei, fara an, estimat de mine 1867-1870: Urmeaza planuri de aliniere ale strazii Ion Ghica, fosta Smardan, fosta Bursei, fosta Vestei:

Mai incarc si extrase din anexele studiului istoric referitor la cladirile fostei societati "Generala", cladiri in care astazi isi are sediul central BCR. Imaginile contin explicatiile necesare.