Miercuri am fost la lansarea unui album foarte frumos despre Sinaia scos de editura lui Radu Oltean. Cum dl. Emanuel Bădescu este unul dintre coautori, am vrut să-i comunic faptul că am găsit în arhive autorizarea atelierului lui Franz Duschek din strada Franklin nr. 3. I-am promis că voi scrie acest articol. Acum văd că trebuie să rezerv un al doilea episod acestei locaţii căci am constatat că am şi atelierul lui iniţial, cel din Podul Mogoşoaiei nr. 21. Aşa că, în acest prim episod voi prezenta autorizarea acestui atelier, despre care am comentat în mod greşit pe blogul lui Alex Gâlmeanu, atribuindu-i-l lui Szathmari. În fotografia lui Duschek din 1874 în care se vede Podul Mogoşoaiei între Teatrul Naţioal şi Sărindar, apare pe un fragment de calcan înscrisul
"21 Typografia moderna".
Cadrul este de la muzeuldefotografie.ro unde se poate vedea şi fotografia întreagă. De fapt, acolo era o intrare către un fund de curte, după cum se vede şi din planul acestui segment de stradă desenat în 1856 (de la AN-DMB, fond PMB General, dosar 102/1856). Acum sunt chiar convins că subiectul fotografiei lui Duschek era - de fapt - localizarea propriului atelier, căci intrarea spre "Typografia modernă" este încadrată fix în centrul imaginii.
Iar în fundul de curte se pare că erau nişe anexe peste care şi-a construit Duschek un atelier de fotografie în anul 1874, luând cu chirie acest loc pe 5 ani de la un "Baron Niculics". Acel baron care era proprietarul ce-i închiria locul trebuie să fi fost cineva din familia Nikolici de Rudna. Pe detaliul acelei reprezentări a proprietăţilor din Podul Mogoşoaiei din 1856, pare că în acel loc de lângă prăvăliile Sărindarului ar scrie "Prinz Nikolz" ...
Cererea de autorizare provine de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 11/1874 unde sunt arhivate şi planurile autorizaţiei cu biletul 125/1874.
Construcţia pare să fi fost una destul de mare deşi aparent improvizată. Mi s-a părut interesant şi faptul că planurile sunt semnate de însuşi Grigore Cantacuzino, primarul Bucureştilor. Nu e deloc uzual, de regulă semnătura care se regăseşte pe aceste desene este cea a rhitectului comunei, mai târziu a şefului serviciului arhitectură.
Nu a funcţionat multă vreme acest atelier în Podul Mogoşoaiei 21. Cert este că la 1876 Duschek deja îşi construia atelierul din strada Franklin iar în ce priveşte primul său atelier, în 1876 solicita o altă autorizare ca să repare locul şi să-l lase cum fusese înainte de a-l închiria. Documentul se găseşte la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 19/1876.
Pentru că în discuţia cu dl. Bădescu am fost întrebat şi de anul deschiderii străzii Edgar Quinet, pun aici şi un plan cu acel perimetru din 1868. La acea dată deja figura "strada Nouă" dar nu ştiu de câtă vreme. E cert însă că nu a apărut decât după 1856, de când datează desenul arătat mai sus dar şi planul Jung. Prin urmare, deschiderea acestei străzi s-a făcut între 1856 şi 1868.
Din păcate, acest plan destinat determinării porţiunilor din terenul proprietătii Greceanu ce urmau a fi expropriate pentru prelungirea Bulevardului Academiei către Cotroceni, nu cuprinde şi proprietarii de pe partea opusă, în zona Sărindarului. Documentul se găseşte la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 5/1866.
Deci aceasta este scurta trecere a lui Duschek prin Podul Mogoşoaiei 21 (deşi pare că acest număr a ajuns repede a fi în zona pe care se află zi Magazinul Victoria). Mi-a luat ceva vreme ca să mă ţin de promisiunea de a mai scrie despre atelierele fotografice peste care am dat în arhive ...