Usile de duminica IX. Galeron in strada Clemenceau

In strada Georges Clemenceau, fosta Gabriel Peri, fosta Corabia, fosta Victoria se gaseste si astazi o mica lucrare a lui Albert Galeron pentru Zoe Slatineanu. Pentru familia Slatineanu, Galeron mai lucrase un proiect in Calea Dorobantilor, astazi cu numarul 60. 

Asta spun eu caci doamna Cezara Mucenic a facut un studiu asupra casei si l-a identificat ca autor pe Gottereau desi nu-l exclude nici pe Galeron. Dansa mentioneaza ca sursa indicarea acestui autor de catre Hagi Moscu. Insa planurile proiectului din 1884 nu au semnatura lui Gottereau si nici celelalte date din dosarul de la arhive nu au mentionat explicit arhitectul. In plus, semnatura nu seamana cu cea a lui Gottereau dar ar putea sa fie a lui Galeron - altfel decat semnatura din 1891 de mai jos. 

Aici este vorba despre o mica extindere cu acces secundar si terasa pentru plante. Asta initial caci astazi in loc de terasa se gaseste inca un etaj. Iata ansamblul din proiect:

Detaliul arata asa:


Galeron s-a semnat pe aceste planse:


Situatia din prezent arata cam asa (la nivelul 2009, din imaginile de strada ale Google Maps):

Aceasta rubrica, va spun tuturor dar in primul rand Usierului de serviciu, am de gand sa o continui ca serie a usilor de duminica pe blogul celalalt, PozeDecat.

Sursa documentelor AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 26/1891

Paul Gottereau decorat de Regele Carol I

Din Monitorul Oficial al Romaniei din 4/16 august 1881 aflam ca Regele Carol I l-a decorat pe Paul Gottereau in grad de ofiter:

Nimic altceva.

Paul Gottereau petitionar Bis

In postarea anterioara prezentam o petitie a patru proprietari din strada Corabia iar unul dintre ei mi-era necunoscut. Acum stiu cine este. Gratie hotararii primariei de a renumerota strada si a publicarii acesteia in monitorul primariei (vivat www.dacoromanica.ro !) acum pot sa spun ca nu putea fi vorba decat despre un doctor pe nume Stoicescu. Am gasit-o cu totul intamplator, cautand altceva, ca intotdeauna. Din darea de seama a administratiei comunale pentru anii 1898-1902 mai putem afla si despre ce lucrari s-au facut pe aceasta strada in 1901. In mod experimental aici s-au executat pavaje din lemn. Se incercase si la Paris si la Londra. Nesatisfacator peste tot din cauza riscului de alunecare la umezeala si din cauza degradarii prea rapide din acelasi motiv.

Paul Gottereau petitionar

Am dat peste un document din 1884. Este vorba despre o petitie a unor cetateni din strada Victoria pentru a se schimba numele acelei strazi din cauza coincidentei de nume cu Calea Victoriei dar si din cauza apropierii prea mari de aceasta artera, ceea ce marea confuzia pentru cei ce cautau adresa. Dintre cele trei variante de nume propuse a fost aleasa cea care cinstea un loc legat de Razboiul de Independenta - orasul Corabia. Asa ca cei ce gasesc numele strazii Corabia pe stampila lui Paul Gottereau sa nu isi inchipuie ca strada se referea la un nume legat de navigatie in mod direct ci doar indirect.

 

Un plan din 1869 pentru exact zona in discutie ne arata cum stateau lucrurile atunci si ne indica si strada respectiva, cu numele Victoria impunsa de mine cu o sagetica. Am marcat cu puncte traseele rectificate sau deschise pentru reconfigurarea zonei din 1870 pe cand Alexis Godillot avea treaba la realizarea pavajelor si a imprejmuirii Gradinii Episcopiei. Ma refer la strada Franklin redirectionata la insistentele lui Constantin Boerescu ce-si cumparase teren acolo si si-a facut casa apoi - actualul restaurant Cina. Si ma refer la straduta Constantin Exarcu ce s-a deschis in perioada interbelica.Pe plan am mai plasat un "A" pe locul ocupat azi de Atheneu.


 

M-am uitat insa mai atent la petitia cu pricina si am vazut ca era semnata de un personaj tragic, un anume Constantin Porroineanu. Langa el am recunoscut alte doua semnaturi, una a generalului Gheorghe Adrian (care avea proprietatea aproximativ in locul unde s-a demolat o cladire foarte frumoasa, unde isi avusese sediul central PRM) si alta a lui Paul Gottereau, despre care stiam ca avea casa si atelierul la numarul 7 dupa cum ne arata stampila de mai sus. Nu stiu cine este al patrulea semnatar.

Dupa razboi strada s-a redenumit Gabriel Peri iar astazi poarta numele Georges Clemenceau.
Probabil ca nimeni n-a stiut ca aceasta era una dintre acele strazi care cinsteau memoria victoriilor din 1877-1878 ...

Paul Gottereau pentru Gr. Sutzo

Stiu ca e nepotrivit sa spui Palatul "Şuţu" pentru ca de fapt numele ar avea alta origine si ca ar trebui sa spunem "Suţu". Familia ar fi Soutzo dar are mai multe feluri de ortografiere: Sutzo, Soutzu ... cine stie cum altfel. Deformarea numelui e insa destul de veche - ca proba am gasit un document din anul 1869 (evident la Arhivele Nationale Directia Municipiului Bucuresti, fond PMB Tehnic) care foloseste prima forma pe care am folosit-o si eu. Este vorba despre un teren viran al lui Gr. Şuţu pe care un chirias dorea sa faca o ghereta unde sa vanda paine si fructe. Iata extrasul:


Subiectul acestei postari este insa sera facuta intre cele doua turnuri octogonale de pe latura de sud a palatului, sera care exista si azi. Nu am o poza proprie (inca) asa ca folosesc clasicul Norc .

Si acum poza mea, facuta azi 14.10.2011


Am gasit cererea de autorizare semnata de Paul Gottereau pentru Gr. Sutzo si plansuta cu desenul acesteia. Un lucru minor pentru care nu te-ai astepta sa se fi "deranjat" un arhitect al Casei Regale. Anul era 1886.


A se vedea si planul de amenajare a Pietii Ospelului Comunal din 1913 (pe care l-am mai folosit la postarile despre Mazar Pasa) care indica atat prezenta serei in locul ocupat si azi cat si forma deformata a numelui proprietarului palatului, actual muzeu.




Am si de la Radu Oltean pozele lui Szatmary facute catre si din Turnul Coltei dar, evident, acestea fiind mai vechi, nu surprind si aceasta mica structura metalica. Ele au coexistat doar doi ani, aproape trei, pana cand turnul a fost demolat.



Posatarea este in onoarea lui Raiden si a lui Popescu ce au avut amabilitatea sa-mi atraga in mod corect atentia ca am deviat un pic de la obiectul blogului :)
Si pentru Dan Rosca ce sta si scrie la o carte legata de Coltea ...

In schimbul acestei informatii, poate imi spune si mie cineva cand s-a montat copertina metalica la peronul de onoare al palatului/muzeului si in baza caror documente istorice.

PS:


Pentru ca Popescu m-a intrebat despre rarunchii acestei mici constructii, am pus imaginile de mai sus, extrase dintr-un proiect de autorizare al unei sere la proprietatea Pillat din strada Romana nr. 4, asa cum era aceasta in 1913. Se vede scris limpede ca in subsol era "caloriferul" adica locul unde se afla o soba ce nu e foarte limpede cum elimina fumul desi cosul este reprezentat pe plan. Elevatia, la fel ca in situatia de la Palatul Sutzo, nu arata cum se incadra cosul de fum in volumul ediculului. La palat, se pare ca era/este incastrat in zidaria de langa turnul octogonal e sud-vest dar nu stiu cum iesea el la cornisa caci astazi nu se vede nicio urma a sa. Deci intrebarea la raspuns e "Da!" :)

Hotel Metropole, fosta casa A.G.Assan, proiect Alfred si Paul Gottereau

Intr-un frumos articol de la: http://www.bucurestiivechi.ro/?p=2366, Dan Rosca vorbea despre Hotel Metropole si plasa cateva imagini in care aparea aceasta cladire de mult disparuta.

Intamplator aveam datele de autorizare pe care vi le infatisez mai jos. Incep cu fatada desenata de cei doi arhitecti Gottereau :

Am spus "cei doi Gottereau" pentru ca, desi dictionarul universal al arhitectilor a lui Paul Constantin vorbeste despre "Gottereau Alfred Jules Paul" nascut la Perpignan in 1843 ca despre un unic, am dovezi limpezi ca a fost vorba despre doi arhitecti, tata si fiu, respectiv Alfred - tatal si Paul - fiul. Nu se cunosc datele mortii lor sau, cel putin, n-am reusit sa gasesc aceasta informatie pana acum. Surprinzator cat de putine informatii exista despre acestia avand in vedere ca au fost, totusi, arhitecti ai Casei Regale ...

Una dintre lucrarile comune ale celor doi este tocmai aceasta superba casa A.G. Assan. Asta este semnatura de pe cererea de autorizare din iunie 1873:

Plansele sunt semnate "L'architecte Gottereau" cu o initiala destul de greu de identificat as spune:

Pe una dintre sectiuni exista totusi o semnatura distincta: "Gottereau fils". Aceasta identificare "fils" am mai intalnit-o pe o stampila a lui Paul Gottereau, un pic mai tarzie, stampila care-i localiza si atelierul in strada Corabia nr. 7. Am sa postez alta data despre alte lucrari in general necunoscute ale lui Paul Gottereau.

Mai sus plansa cu sectiunea lui Paul si mai jos detaliu al acestei indicatii:

Am mai scris despre aceasta suprapunere a activitatii celor doi cand identificam in Alfred Gottereau pe autorul primului sediu al CEC in articolul

http://a-craciunescu.blogspot.com/2010/05/24-mai-si-liberalismul.html

Tot din anul 1873, an in care faceau aceasta frumoasa casa Assan devenita ulterior Hotel Metropole, cei doi Gottereau realizau cladirea bancii situata in strada Doamnei, colt cu Academiei. Pe un plan de aliniere nedatat al strazii Doamnei este marcat acolo "Banca Financiara". Acum se afla acolo "City Block" proiectat si realizat in anii '30 prin arhitectul Leon Stern. Informatii mai elocvente despre evolutia locului acesta gasiti la Armyuser in articolul: http://armyuser.blogspot.com/2010/04/academiei-4-6.html
Revenind la Gottereau, proiectul este semnat in comun "A & P Gottereau". A mai fost publicat, nu-mi aduc aminte exact in ce carte, de catre Cezara Mucenic. Cererea de autorizare dateaza din 18 iunie 1873 si este depusa de "Le directeur ?" in numele "Societe Financiere de Roumanie. Iata ce facusera cei doi acolo:

Se observa pe sectiunea prin holul semicircular al ghiseelor ca structura era foarte eleganta si marcheaza inceputurile epocii de glorie a metalului si in arhitectura de pe la noi. Aici as vrea sa fac legatura cu Hala Matache ce este amenintata cu demolarea, garile Filaret si Targovistei (Gara de Nord) si, mai tarziu, Hala Traian si in cele din urma, ca o culme a ingineriei, Podul de la Cernavoda. Deplang totodata pierderea Halei Unirii si a celorlalte hale mai mici din jurul Hanului lui Manuc, transformarea pana la anulare a Pietei 1 Mai ...

Macar in desenul asta sa ne mai imaginam eleganta unor structuri de acum 140 de ani!

Ii multumesc inca o data lui Dan Rosca pentru modul captivant in care isi reuneste materialele documentare si, iata, ma provoaca si pe mine sa mai scot cate ceva de la naftalina.

Despre Fundatiile Regale, azi Biblioteca Centrala Universitara

situatia in 1895

Dan scria in legatura cu niste imagini ale strazii Academiei intr-o vedere catre vechile Fundatii Regale iar eu comentam la:
http://www.bucurestiivechi.ro/?p=1311

Am promis ca dau niste lamuriri asupra unor dubii ale mele. In general cred ca se considera ca o cladire ce azi face parte din ansamblul Bibliotecii Centrale Universitare ar fi primul sediu al acesteia pentru ca se vorbeste despre un astfel de prim sediu. Corect, insa primul sediu, proiectat tot de Paul Gottereau, a fost inglobat integral in actuala constructie sub semnatura aceluias arhitect, la o distanta de circa 25 de ani. Asadar in imaginea primei cladiri a fundatiei, pe fundal nu cred ca se vede casa Nanu ci deja cladirea societatii Dacia Romania, existenta si azi .


Am marcat usor grosolan pe imaginile preluate de la Dan fazele respective si constructiile distincte. Cu rosu este primul sediu al Fundatiilor Regale iar cu albastru este zona de extindere. Cu verde este cladirea societatii Dacia Romania realizata anterior datei de 1895 (anul planului) si dupa anul 1875 cand pe planul orasului acolo figura o casa Nanu. Nu fac mai multe comentarii caci nu am studiat in detaliu aceasta zona insa imaginile spun totul.




Pe situatia din 1911 se vede mai limpede decat pe planul 1895 si apar si proprietarii ...