USILE DE DUMINICA 7

Am vazut zilele trecute un articol la Usierul de serviciu care trata chestiunea usilor inalte. Era vorba despre usi din sticla de la un complex comercial si despre problema tehnica a pivotului, respectiv a sistemului de blocare. Chestie tehnica de detaliu atat tehnic cat si estetic si functional (nu poti avea un opritor in pardoseala de care sa se impiedice publicul).

M-a facut sa zambesc denumirea "usi inalte" caci imediat cand aud asa ceva eu ma gandesc la usile Pantheonului din Roma. Unde sunt niste usi inalte. Din bronz. Acolo problema de pivot sau de balamale! Nu stiu cat cantaresc de fapt aceste usi dar e limpede ca trebuia si trebuie o armata de oameni ca sa le manevreze pentru a le aseza in pozitie, fara sa ciobesti ce e in jur ....

Fotografiile de mai sus sunt de la: 
http://www.vroma.org/images/mcmanus_images/paula_chabot/engineering/pcengin.31.jpg http://mstecker.com/images/Europe/rome2011/pantheonmd-IMG_1884a.jpg 
pentru ca ale mele sunt pe diapozitive si nu le-am scanat.
Mai e si Pantheonul din Paris al carui portic are o scala colosala, destul de greu de perceput in imaginile de mai jos:

Dar tot cu usi inallte si masive care imi pun aceeasi intrebare. Cum s-a facut montajul unor astfel de usi in epoca in care erau alte tehnologii? Eu cred ca putini arhitecti azi stiu sa raspunda la aceasta intrebare. Cum faci sa stea dreapta, sa se inchida bine si s-o poti urni cu usurinta?

Foto de aici:

http://farm1.static.flickr.com/160/370169434_97ecba772c.jpg

La Micul Trianon am avut aceeasi nedumerire tehnologica. Cladirea, desi are identificarea "micul" Trianon, este suficient de ampla la interior, in hol, ca sa iti pui astfel de intrebari. In conditiile tehnice ale secolului al XVIII-lea, oare ce structura se ascunde in spatele acestei imagini?

Nu orice vezi este si ceea ce ti se arata, dovada aceasta casa din Paris, Ile de la Cite undeva. Pe sub piatra pe undeva se afla niste zdravene piese din lemn.
 
Asa o fi si la Trianon? Caci mare e deschiderea consolei palierului de la etaj si mai are si o scara de descarcat pe ea ... Am intrebat acolo, am mai intrebat si niste arhitecti. Nimeni n-a stiut sa-mi spuna cum a fost facuta de fapt structura asta aparent banala. Nu ne mai punem azi problema decat in jurul felului in care arata lucrurile si mai putin in jurul a cum sunt produse. De aceea imi si place emisiunea de la Discovery numita "How it's made?"

PS: pentru ca am memorie buna a locurilor am dat o cautare pe Goagal sa gasesc cladirea. E pe Ile Saint Louis de fapt.

A INCEPUT SCOALA ... slava Cerului!

Prima zi de scoala. Patru manuale primite. Matematica, Abecedarul, Cunoasterea mediului si cel mai important dintre toate, Religia. De ce e cel mai important? Pai scoala s-a deschis cu o cantare a unui popa in curtea scolii. Ortodox caci nu mai exista alte rituri, ca de alte religii nici nu poate fi vorba. De ce vine popa la inceputul scolii intr-o tara laica? Nu stiu dar daca tot nu a fost loc in scoli pentru clasa 0, nu era mai bine ca asta sa se infiinteze direct la casa parohiala? Gaseam noi un ceaslov si un cal balan ... EVUL MEDIU!

Revin la manuale, ca nu m-am putut abtine sa nu le rasfoiesc. 

 In acest manual, la una dintre lectii, aflam urmatorul lucru:

Deci munca este clar pedeapsa lui Dumnezeu!
Atunci ma asteptam ca pe pagina urmatoare sa gasesc celebra zicere, opusa pedepsei, anume "Fericiti cei saraci cu duhul!" Ilustrarea putea fi atat de simpla, cu niste credinciosi de-ai nostri, din popor, d'aia fericiti: 

Iar in josul paginii putea fi pusa intrebarea de recapitulare aferenta:
"De ce sunt fericiti cei saraci cu duhul?" Raspunsul era simplu:
Pentru ca poate sa munceste si ei mai in lejer!

Si ce mai gasesc in acest manual? Pai explicatia pentru cauzele accidentelor de masina:
 

Dupa lectia asta, daca s-o nimeri copilul (la stirile de la ora 5) in fata televizorului si o vedea un accident cu copii pe trecerea de pietoni, sigur o sa ma intrebe de ce s-a intamplat accidentul ala. 

Ce sa-i raspund? A, stiu:  
"Nu stiu, ... o fi zis copilu' ceva, ... o fi injurat, ... ma interesez si o sa-ti spun!"

Este adevarat ca as putea da si un raspuns mai simplist, nesatisfacator dar din acelasi manual:
 
Acela ca, mult prea preocupat sa nu rateze biserica pentru ca sa-si faca niste cruci, participantii la trafic nu observa de fapt ca in fata lor e o trecere de pietoni ... zic si eu ...

Hai, Doamne Ajuta! 

Cică am avea europarlamentari …

    Am fost stupefiat de modul în care s-a desfăşurat aşa-zisa dezbatere asupra situaţiei din România. În primul rând nu am înteles de ce bugetul nostru s-a mai subţiat un pic pentru a-i deplasa acolo pe dnii Zgonea şi Şova !? Dar asta e doar un amănunt …

Am stat cu gura căscată ascultând “discursul” dnei comisar Reding. Am avut senzaţia ca m-am întors în timp iar domnia sa era de fapt комиссар în vremurile tribunalelor poporului. Căci n-am auzit de mult un asemenea straşnic limbaj de lemn în care sunt aruncate de-a valma cuvinte şi formule cheie (“statul de drept” fiind în exces) într-o acuzaţie fără niciun fel de element concret in spate. Dar nici macar un element concret prin care Ponta ar fi facut şi ar fi dres. Comisia e în continuare îngrijorata …

Eu nu sunt îngrijorat, eu sunt îngrozit de-a dreptul de faptul că un asemenea politruc poate da peste cap o ţară şi nimic nu i se poate întâmpla (politic desigur). Am fost insă şi complet dezamăgit de nivelul reprezentannţilor noştri în PE. Vadim, ca întotdeauna un nebun egocentric care nu a ratat oportunitatea de a spune tuturor că a fost şi el o dată în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Cred ca ăsta fost subiectul intervenţiei lui. Ungurii n-au avut treabă cu referendumul n-au avut nici acum cu subiectul discutat, ei au tras cu “castravetele”, cu proprietăţile lor şi cu alte alea … Nu zic de obişnuita şopârlă numită Macovei. Nu zic nici măcar de absolut neruşinatul domn Preda. 

Ba să zic, să fie clar de ce cred că este o LEPRĂ. Cum poţi să ai tupeul să arunci o minciună imensă în PE spunând că românilor din afară li s-a încercat negarea dreptului la vot? ("Cum să reacţionezi când cetăţenilor din România care muncesc sau studiază în statele membre li se contestă dreptul de a vota" a zis meschinul, luat de aici). Daca pretinzi că predai ştiinţe politice se presupune că înţelegi noţiunea de “listă electorală permanentă” şi ca eşti în stare să constaţi că nimănui nu i s-a negat dreptul la vot. Când socoteşti însă cvorumul, este altceva în discuţie iar ca să amesteci în acest fel lucrurile şi să tragi concluzia ca se încearcă împiedicarea dreptului la vot al celor de peste hotare înseamnă că renunţi fără nicio ruşine la onoare. Căci omul nu poate pretinde că este un cretin care nu înţelege despre ce este vorba în propoziţie, este doar un nemernic ce minte fără să i se mişte un muşchi de pe faţă altfel decât obişnuitul sau rictus dispreţuitor faţă de ceilalţi. 
Revin la dezamăgiri. Dl. Paşcu este cea mai mare. S-a agitat ca un băieţel în curtea şcolii care vrea să-i explice el învăţătoarei de ce s-au bătut doi colegi: “eu, spun eu … am şi bileţel albastru!”. Până la urmă a vorbit de două ori fără să fie în stare să spună nimic dar părea foarte vesel că a apucat să spună şi el ceva. Aceeaşi bâlbâială şi la domnii ceilalţi de la PSD. N-au fost în stare să pună o întrebare coerentă în 30 de secunde ori s-au înecat în chestii de detaliu care nu interesează pe nimeni în cadrul unei discuţii de principiu (Boştinaru). O astfel de abordare aduce doar o doză de mahalagism românesc în Europa căci distinsul domn nu făcea decât să-i trasmită un sincer “ba pe-a mă-tii” mumei pădurii portocalii … Apoi acea doamnă făţoasă, cu steluţă în piept, cu coafura care rezista, a luat cuvântul. Aş zice că dna eurodeputat Dăncilă e o incompetentă politic pentru că zis de mai multe ori, dând apă la moară scursurilor, că Băsescu a fost demis de Parlament. Să faci o asemenea confuzie de termeni e o dovadă de prostie, nu ca la dl. Preda care face chestiile astea conştient şi cu neobrăzare. Doamnă dragă, Băsescu a fost suspendat; demiterea era în grija poporului chemat la referendum!  
Asta era de fapt şi esenţa care trebuia explicată dobitocilor de la PPE care se informează din “presă” cănd aruncă pe gură gugumăniile pe care le aruncă! Mulţi imbecili cu nasul pe sus în acel parlament şi din păcate/fericire au fost şi foarte, foarte puţini prezenţi. Parcă a fost o reuniune româno-maghiară acolo … Nici unul n-a înţeles nimic şi unii au şi spus asta cu subiect şi predicat. Au plecat cum au venit, cu credinţa că dna комиссар Reding n-are cum să spună altceva decât nişte adevăruri, chiar dacă, de justiţie ocupându-se dumneaei, nu a susţinut cu absolut niciun fapt ceea ce a afirmat cu o morgă atât de serioasă. Şi ca să nu uit de asta, aceeaşi morgă serioasă a abordat-o când s-a dus Corlăţean la ea la comisie săptămânile trecute. Aşa apărea în frânturile de la ştiri, venind pe coridor şi intrând în clasă cu o figură severă întinzând mâna ministrului nostru de externe cu un anumit gest de greaţă. Mie mi s-a făcut greaţă când am văzut cum l-a primit. N-am spus degeaba “clasă”. Aţi văzut în ce birouaş meschin l-a primit şi cum a aşteptat-o Corlăţean cuminte acolo între patru pereţi? Asta mie mi se pare foarte ofensator dar nimeni nu pare că a remarcat chestiunea asta de protocol a primirii unui ministru de externe al unui stat membru UE. Bine că nu l-a primit la registratură, din spatele ghişeului … dar asta e altă poveste. 

Noroc totusi cu tânărul Ivan, europarlamentar de la PSD, care a fost foarte articulat şi a putut să spună pe puncte despre ce e vorba. Şi noroc că a fost şi dna Nicolai care să insiste coerent asupra unor principii care sunt călcate grav în picioare, de natură să intereseze PE TOŢI europenii şi nu numai pe nişte argaţi români ai Comisiei Europene ce suntem, din pacate. 

Jalnică dezbatere, jalnică pregătire, jalnic rezultat. Şi nici nu costă puţin …

Usile de duminica 6

Un proprietar inimos a vrut sa-si restaureze usa de intrare in loc sa-si puna una de PVC. Nu sunt pozele mele ci ale sale dar cred ca nu o sa se supere daca le folosesc. Nu voi divulga insa adresa. Stiu ca o sa-i placa usierului.

Casa LUI Stefan Mihaileanu

Suntem obisnuiti cu "casa din Mihaileanu" unde ar putea sa se dreaga dictatorul dupa diversele lui oboseli. Dragalasenii de-ale lui Acuvio ... 

Dar cum o fi aratat o casa a lui Stefan Mihaileanu? Nu stiu daca e vorba despre profesorul care a dat numele strazii dar numle se potriveste. Iata cererea si gluma de "casa": 

De la Arhivele Nationale, Directia Municipiului Bucuresti, fond PMB Tehnic, dosar 11/1879 

Mai adaug un exemplu similar de cladire meschin de fastuoasa sau fastuos de meschina - cum vreti sa o luati - anume o bucatarie amplasata la strada Sfinti:


De la Arhivele Nationale, Directia Municipiului Bucuresti, fond PMB Tehnic, dosar 44/1889