GALANTARUL DE SAMBATA XXIII

Prietenul Dan Rosca mi-a trimis imaginea de mai jos, cu rugamintea sa-i dau cateva date despre ea, in ideea ca-i voi confirma informatiile pe care deja le-a strans. Pentru ca iar scrie ceva, drept care ii urez spor!

Cladirea este disparutul magazin Au Bon Gout, pe locul caruia s-a ridicat - la nici 30 de ani de la inaugurare - cunocuta Banca Crhrissoveloni din strada Lipscani. In imaginea trimisa de Dan se vede in dreapta si cladirea despre care am scris la Galantarul de Sambata XXII bis si la Galantarul de Sambata XXII. Aveam informatii. Cladirea a fost comandata de Albert Ascher (mai era si un alt Ascher - Moreno S. - coproprietar la asa-zisul Han Gabroveni ce construia in Gabroveni pe la 1903) printr-o cerere din noiembrie 1893.

Proiectul e semnat de arhitectul Filip Xenopol si s-a realizat probabil in 1894. Iat amai jos un extras cu fatada si detalii ale galantarelor in plan, vedere si detaliu de usa. Interesant e ca magazinul avea niste usi centrale dar si usa din extrema stanga a fatadei. Usa din extrema dreapta, cea sub care e si semnatura arhitectului, dadea la traditionalul gang, foarte lung, spre scara de legatura cu etajele.

Documentele mele sunt de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 15/1893

GALANTARUL DE SAMBATA XXII BIS

La galantarul prezentat in articolul anterior am ratat un fapt, anume ca aveam si continuarea povestii. Mi-au atras atentia niste prieteni si colegi care au avut si amabilitatea sa-mi trimita completarile pe care le ratasem. Iata-le in continuare. In primul rand, pe alinierea strazii Lipscani din 1886 era mentionata punerea pe aliniere la anul 1890.

Autorizarea fratilor Marcus s-a bazat pe cererea depusa la primarie in ianuarie 1890 din care aflam ca s-a taiat cladirea pentru a face noua fatada si pentru a se inlocui planseul din lemn ce exista initial peste parter cu unul cu profile metalice si boltisoare. Proiectul e semnat pe sectiune de un anume arhitect Rosescu.

Fatada corespunde, cum si presupuneam data trecuta, cu ceea ce exista azi la sediul BRD in partea stanga a actualului imobil ce inglobeaza si fostul nr. 4 din anul 1886.

Detaliile sunt interesant de observat in sectiune:


Documentele se afla la AN-DMB, fond PMB Tehnic nr. 41/1890 si in fondul PMB Alinieri, nr. 92/1886

GALANTARUL DE SAMBATA XIX bis

Ziceam in legatura cu galantarul anterior ca parcela pe care se afla s-a unit candva cu cea alaturata sub numarul Lipscani 63-65, ceea ce astazi are numarul 71 din Lipscani. Cand colo, ce sa vezi? Stateam cu docomentele in memorie fara sa fac legatura cu casa respectiva! 

Mai sus este o imagine care ar data din 1927 si in care se vede fatada cu pricina. Am marcat cu o bulina verde casa. Imaginea arata galantarul mult acoperit de o copertina escamotabila din panza, conform obiceiului vremii. Poza este luata de la "turist in Bucuresti" iar in articolul cu pricina este si o vedere mai recenta a casei interbelice reimpachetate partial in urma cu niste ani si lasata in abandon. La momentul autorizarii din 1888 lucrurile aratau altfel dar pastrau cumva principiul cladirii mai mici anterioare peste care s-a cocotat:

Ce mi-a placut insa cel mai mult in materialele aferente autorizarii a fost referatul functionarului municipal. Acesta constata ca acea casa avea o curte insuficienta, neregulamentara cum ar veni. Insa opinia lui era favorabila avand in vedere pozitia comerciala la intersectia strazilor Decebal, Baratiei si Lipscani pe acolo ...

Documentele sunt de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 26/1888

ARHITECTURI PRIVATE 3 - saltul peste 3 (sute)

Cand am trecut de 150 000 de accesari am constatat ca blogul devine de rahat. In aceasta minunata traditie, trecand cu acest articol intr-o noua era prin faptul ca este primul din seria 300, m-am gandit sa mai dezvalui o buda facuta candva de un celebru arhitect.

Mai sus este o cerere semnata de Ion Socolescu pentru a face o buda in strada Lipscani nr. 23, azi o casa aflata la nr. 39. Sau 41. Caci atat planul de aliniere din 1886 cat si planul orasului din 1895 sunt ambigue la numerotare. 23 apare si la actualul 39 dar si la actualul 41 desi proprietarii erau distincti - la actualul 39 fiind "Calenderolu" si apoi Biserica Calinderu iar la actualul 41 era o proprietate Dalis (Elena Dales). Pe planul de aliniere al strazii Blanari din 1885 nr. 23 din Lipscani era foarte clar pe coltul cu Intrarea Selari, deci la actualul 41, in proprietatea Jon Dales. Asa ca nu stiu pentru cine lucra in fapt Socolescu ca sa conceapa acea buda.
Remarcati ca in 1888 Ion N. Socolescu avea domiciliul in strada Pitar Mos nr. 16. Avea 32 de ani si dupa 4 ani de la aceasta experienta infiinta o scoala de arhitectura.
Documentul este de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 26/1888, fila 68

GALANTARUL DE SAMBATA XIX

În 1875 se autoriza pe strada Lipscani, la nr. 65 de atunci, o modificare a prăvaliilor mai vechi (desenat cu negru, spre deosebire de partea nouă desenată cu roşu) pentru a genera această faţadă:

Din scara şi cotele din desen rezultă că uşile şi galantarele celor două prăvălii îngemănate erau uriaşe. Uşile trebuie să fi avut vreo trei metri înălţime astfel încât această construcţie parter avea de fapt o înălţime la cornişă de circa 6 m. Peste mai puţin de treizeci de ani aici era deja o clădire cu un etaj, cu faţada altfel compusă, având 7 goluri de fereastră la etaj, aşa cum se poate vedea într-o frumoasă colecţie de imagini ale străzii Lipscani strânse cu migală într-un articol de blog aflat la adresa aceasta: http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/2014/02/lipscani-dinspre-selari-inspre-piata.html De aici am selectat şi imaginea de mai jos pe care am marcat locul galantarului din 1875.

Pe planul din 1895-1899 unificarea parcelelor era deja infaptuita; se citeste "63 si 65" pe locul respectiv. Planul de aliniere al strazii Lipscani era din 1886 iar pe acel plan adresele erau inca distincte. Mai trebuie sa precizez ca documentul de arhiva provine de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 23/1875.

ARHITECTURI PRIVATE 2 - sau cum se serbeaza 150.000 accesari

Zilele astea am sărit în sfârşit peste 150.000 de afişări după cum mă anunţă statistica blogului. Asta ar fi undeva spre o medie către 500 de accesări/articol căci mă apropii şi de atingerea celor 300 de postări. Ultimele 9 dintre ele sunt, toate, sub 100, ba chiar sub 50 de vizualizări … Deci pot să trag concluzia că blogul meu este din ce în ce mai de rahat. De aceea, ca un fel de autoconsolare, ca să marchez acest fapt, am să arăt că toţi marii arhitecţi au fost totuşi în budă la un moment dat. Iată mai jos cererea din 1892 semnată de Louis Blanc pentru a executa o budă în curtea Băncii Naţionale a României. 

Urma acestei opere arhitecturale de 7,2 mp se afla la: AN-DMB, Fond PMB Tehnic, dosar nr. 50/1892

GALANTARUL DE SAMBATA XIII

Pe strada Lipscani (undeva, nu stiu), un proprietar pe nume Steiner comandase un proiect unui arhitect pe nume Iulius Hraby. Seful serviciului cladirilor, arhitectul George Mandrea viza acest proiect in 1890:

Detaliul galantarului:


sursa: AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 42/1890, fila 225