Am văzut o ştire care m-a întristat şi m-a şi amuzat în acelaşi timp. M-a întristat pentru că centrul oraşului Timişoara e la fel ca lipscănia din Bucureşti în ce priveşte deţinătorii de imobile şi locuitorii. Care locuitori le macină pe amândouă. M-a amuzat pentru că am văzut titlul şi am auzit comentariul jurnalistei. Casa din ştire are "câteva sute de ani". Aspectul e confirmat de o cetăţeancă intervievată care spune că sigur că e veche pentru că "noi când ne-am mutat aicia era ... e vechi, vechi".
(cine nu vede materialul video din articol, poate vedea pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=SeSNTdq46ZY)
Mă duce găndul la rubrica lui Răzvan Exarhu de la "Morning glory" (la Rock FM, matinal) zguduitor dar cutremurător intitulată "Şcoala ajutătoare de presă". Şi de aceea, îmi şi exprim nemulţumirea pentru felul cum vede Răzvan Exarhu educaţia şcolară de la noi. Ca mulţi alţii el face apologia şcolii ca simplă producătoare de mână de lucru specializată. Pe ideea că materiile studiate nu-şi mai au locul pentru că meseriile de azi şi de mâine n-au nimic de a face cu acele materii – probabil istoria ori alte discipline umaniste. Ce s-a întâmplat oare cu şcoala care produce CETĂŢENI !? Care produce oameni care înţeleg ce văd şi ce aud în jurul lor şi fac parte dintr-o societate în care contează şi altceva decât manelele de azi, manelele de ieri fiind deja vechi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu