AMENDAT

Am primit azi prin curier amenda de la CNADR pentru ca am circulat fara plata taxei de drum prin Prahova. Platesc an de an taxa de drum in formula maxima, cea anuala. Mai uit cand imi expira ... Anul trecut am platit-o inainte sa plec la mare si expira pe 27 iulie. Pe 29 m-au sanctionat oamenii legii. E vina mea, nu contest, desi mi-ar fi placut sa existe, pentru cei care platesc an de an, o avertizare atunci cand esti la 7, 5, hai trei zile de la expirare ca poate ca pur si simplu ai uitat. Adica sa te traga pe dreapta si sa-ti dea un avertisment, sa te poti opri la prima benzinarie si sa platesti. Inteleg totusi ca e un proces automat, pe baza de fotografie si prelucrare ultterioara. OK ...

Dar de ce in procesul verbal de constatare iti spune ca poti plati la banca si de fapt nu poti? Amenda e impartita in doua, 112,5 la DRDP (atat, un acronim) si 12,5 la Trezorerie. Aflu din procesul verbal si instiintare de plata in acelasi timp ca exista o intelegere cu niste banci (BRC, CEC si ...Banca Comerciala Feroviara precum si Romanian International Bank !!!) unde poti plati intr-un cont deschis la BRD sucursala Unirea. M-am dus repede la BCR si acolo aflu ca nu pot plati decat suma mare, aia de la Trezorerie nu, ca n-are nu's ce cod tranzitoriu. OK, zic, bat picioarele pana la Trezorerie ca nu-i chiar foarte departe. Acolo insa, surpriza! Trebuie sa intri pe internet sa ceri nu's ce numar de evidenta a platilor si cu ala sa te prezinti la ei! 

Idiotenia e introdusa prin OMFP  1870/2004 care a fost suspendata pana la 31.12.2103 de OMFP 1485/12.11.2012. Au ramas "imune" la suspendare platile amenzilor. Am sa pierd timpul sa vad despre ce- i vorba mai tarziu.

Bai tata, de ce puii mei nu scrieti asta in instiintarea de plata si ma trimiteti la banci privilegiate dar care nu pot face treaba iar la Trezorerie trebuie sa te prezinti cu manualul de plati online !??? Hai, inteleg, daca era amendata o loaza care a dat bacul acum si care era obligat de examene sa stie sa opereze un calculator poate ca era justificat sa inghita mizeria asta dar daca era mama amendata? Batea ea drumul la Trezorerie iar acolo ii spunea sa plece acasa ca sa se inregistreze online !? In ce tara traiti bai taxatorilor !? Pai daca impuneti asa ceva, puneti dracului un terminal cu acces online in holul ghiseelor ca sa nu bat eu drumul pana acasa daca n-am smart-phone cu acces la internet. Ete ca nici nu vreau smart-phone si nici codul de 666 fara de care nu pot sa cumpar sau sa vand dupa cum spune pseudoprofetia aia biblica de-i isterizeaza pe superstitiosi. Dar vezi ca dai peste episoade d'astea si superstitia incepe sa capete sens.
Eu insa vin cu somatie de plata acolo unde mi s-a comunicat in scris si vreau sa platesc suma aia de rahat (in fond)! M-am enervat si am stat acolo 15 minute pana mi-au operat plata. Care a fost in final de 13 lei in loc de 12,5 dar ce poti sa mai zici?
Colac peste pupaza, ca sa ma enervez total, nici masina nu mai porneste, probabil din cauza unei probleme de circulatie a benzinei. Problema este ca filtrul de benzina e legat de pompa si de rezervor si nu poate fi scos si curatat ... decat la un service.

De ce sa facem simplu cand se poate si complicat ?

Ca la arhive, unde trebuie sa platesti o taxa la posta ca sa fotografiezi documentele cercetate. E "decat" 7 lei dar pierzi timpul la cozi infernale la posta ca sa platesti suma cu pricina plus inca trei lei comision ca sa stea o tanti stresata sa bata cu putere niste stampile uscate peste hartia aia scoasa la imprimantele matriciale de acum 20 de ani. Daca ai asa ceva ca taxa, de ce nu pui dracului un automat de timbre fiscale in holul institutiei si in loc sa atasezi chitanta la cererea de fotografiere sa lipesti pur si simplu un timbru pe ea! Timp si nervi (ca practic nu poti face plata decat pentru a doua zi, mai trebuie sa faci un drum si sa mai pierzi o zi) si, pana la urma chiar si bani, oricat de mica ar fi suma. Lucru care se aplica si la alte institutii ale statului unde ajungi cu hartiile si ti se cere timbru fiscal. Pai dati-mi timbru fiscal, zici! Pai mergeti la posta, cale de-o posta de aici, ca noi n-avem, zic ei. 

Tara de cacat, construita pe o esenta a natiei: "NOI MUNCIM NU GANDIM!"...

ROMANIA IN EXAMENELE DIN KENTUCKY LA 1912

Am dat intamplator peste un articol legat de subiectele date la examenul de absolvire a clasei a opta din anul 1912 din statul Kentucky. 

Niste oameni au gasit (la http://bullittcountyhistory.org/bullitthistory/bchistory/schoolexam1912.html) subiectele de acum 100 de ani si le-au dat publicitatii (am si lasat numele fotografiei exact ca la sursa):

Copiii aia invatau ceva carte astfel incat sa le foloseasca si sa stie pe ce lume traiesc, din toate punctele de vedere.
Uitati-va la subiectul 3 de la aritmetica si comparati-l cu ce s-a dat anul asta la examenul de la noi! 
Intamplator, la acest examen a fost invocata si Romania la subiectul al cincilea de la geografie. Dar uitati-va la ultimul subiect din acest segment. Copiii aia, care nu erau din Boston sau New York ci de undeva din Kentucky, era de asteptat sa poata enumera apele prin care ar fi trecut un vapor din Anglia pana in Filipine trecand prin Canalul de Suez! Eu sunt convins ca sunt elevi cu bacalaureat la noi care nici n-ar sti macar ca exista un loc numit Filipine! De altfel, sistemul de tampeala in care au fost aduse treptat generatiile urmatoare acestui examen este bine evidentiat de miile de aprecieri ale unor comentarii acide facute de americanii insisi la articolul de pe MSN de unde am zarit prima data subiectul asta. E interesant si de parcurs aceste comentarii pentru ca la noi s-a tins a se copia acest sistem cretinoid american care lasa cat mai jos stacheta pentru "a nu lasa pe nimeni in urma" si de a-i egaliza pe toti in prostie. 

Emblema acestui sistem este examenul grila sau examenul cu optiuni multiple de raspuns. 

Sau poate considerati totusi ca mergem in directia buna cu invatamantul.

ECOURI ARMENESTI CU RICOSEU ITALIAN

Am scris mai demult despre Strada Armeneasca si despre Biserica Armeneasca. Articolul a captat atentia domnului Edvard Jeamgocian de la New York, autor al volumului "Catedrala Armeana din Bucuresti", publicat in anul 2008 de Editura Ararat din Bucuresti care i-a atras atentia domnului Mihai Stepan Cazazian din Bucuresti, redactor sef revista Ararat, periodic al Uniunii Armenilor din Romania. Domnia sa, fiind printre organizatorii unui eveniment cultural legat de strada Armeneasca si care s-a desfasurat acolo zilele trecute, intre 2 si 4 August, mi-a facut onoarea sa preia articolul acela intr-o "foae dependenta de festival", publicatie gratuita de popularizare a festivalului armenesc pe care o reproduc aici: 

 

 

Pentru ca i-am promis domnului Cazazian ca ii voi trimite materialele pe care le-am folosit in articolul cu pricina, pentru un articol ulterior, am revazut acele documente cu mai multa atentie. Abia acum am vazut ca minoritarii armeni au primit aprobarea primariei pentru reparatia bisericii prin intermediul unui alt minoritar, unul italian, arhitectul Bonomelli. Despre acesta vedeti o mentiune in trecere aici. Semnatura lui Bonomelli o distingeti pe referatul pe care il publicasem si in articolul anterior (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 16/1876, fila 113 verso):

Nu era singurul italian activ in Bucuresti la acea data. Cu 16 ani in urma, in 1860, prima comisie pentru infrumusetarea orasului il avea printre ei pe arhitectul italian nascut in Romania, Gaetano Burelli. Semnatura sa, pe procesul verbal al primei sedinte a acestei comisii se afla pe langa cea a lui Iacob Melic si Dimitrie Berindei, ceilalti doi absolventi ai scolii de arhitectura de la Facultatea de Beaux Arts din Paris. Acestia sunt primii trei arhitecti romani absolventi ai acelei scoli - un etnic armean, un etnic italian si un etnic roman. Detalii mai regasiti in rezumatul tezei dnei arh. Sidonia Teodorescu ce si-a facut lucrarea de doctorat ca monografie inchinata lui Ion D. Berindei, fiul lui Dimitrie Berindei. Doamna Teodorescu il indica pe Melik a fi de origine turca dar eu stiu ca era armean. Iata semnatura lui Gaetano Burelli si numai a lui (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 3/1860, fila 1 verso):

Nu va spun cine sunt ceilalti semnatari, desi ii stiu, doar pentru a va lasa placerea unor tipice ghicitori - raspunde cine stie sau cine banuieste despre cine este vorba. 

Mai tarziu au mai activat in Romania si alti italieni precum arh. Giulio Magni dar si generatiile de antreprenori si experti in stucomarmura descendenti din fratii Axerio. O multime de alti italieni a migrat in Romania in vremurile acelea si vreau, cand imi va pica si mie mai bine, sa scriu un articol sau mai multe asupra acestui subiect. Semnatura lui Bonomelli o voi relua (de pe un alt document datand din acelasi an 1860 cand Burelli intra in comisia cu pricina)intr-un articol viitor, articol in care voi face legatura cu o imagine din "Cutia cu vechituri a lui Potra" 

Pana atunci, arrivederci!

MICI DETALII 8

Pentru cei ce vor sa intelaga cum e cu stucomarmura. Fotografie dintr-un paradis al detaliilor de piatra. Dintr-un oras cum nu e altul. 

GALANTARUL DE SAMBATA XIV

Iata galantarul unei carciumi din centrul vechi al orasului Strasbourg. Nu m-am hotarat daca sa spun despre aceasta imagine ca-mi place mai mult ziua sa ca-mi place mai mult pe timp de noapte ... Imaginile sunt si ele vechi, din 2005.

Stiu ca trebuia sa postez asta la PozeDECAT ...

George Mandrea sau grajdul negasit ce iti place, altuia nu-i face

Pentru ca in articolul anterior mentionam semnatura arhitectului George Mandrea, "capul serviciului cladiri" (unii spun ca a fost arhitect sef al orasului ceea ce nu e exact) din serviciul tehnic al primariei Bucurestilor, am zis sa arat ceva  proiectat de el. George Mandrea este cunoscut pentru ca este autorul castelului de apa numit Foisorul de Foc ce adaposteste azi Muzeul Pompierilor. In titlul articolului am amestecat insa mai multe lucruri despre care vreau sa vorbesc aici.

Primul este legat de faptul ca, destul de recent, am facut o cercetare pentru niste case disparute din strada Minervei, azi Vasile Conta (azi insemnand cu incepere din 1907). Anterior mai fusesem implicat in cercetarea arhivelor pentru aceasta strada in mod indirect, prin studiul ce se facea pentru toata zona protejata nr. 32 Vasile Conta. Si cu toate astea, proiectul casei din strada Minervei nr. 8 din 1893 a scapat periajului arhivelor; a aparut dintr-o cercetare cu alt scop, intamplator. Casa mai exista si azi, chiar daca are o travee in plus: 

La 1893, Mandrea semna un proiect pentru Ioan Rozescu, noul proprietar de atunci al parcelei care pe planul de aliniere al strazii din 1889 (ce se afla la AN-DMB, fond PMB Alinieri) apare ca trebuia partial expropriata pentru aducerea pe linie. Pe acest plan, numele vechiului prorietar (Gheorghe Roman) este taiat si inlocuit cu inscrisul "Rozescu", alaturi de indicatia '93 care confirma data proiectului de autorizare de care vorbim aici. In 1895 casa era deja facuta iar proprietarul este inscris "Ion Orozescu", nume corectat in 1911 cu "Ion Rozescu":

Am mai aratat ca Mandrea fusese un functionar al primariei care putea confirma sau infirma respectarea regulamentelor cu consecinta in autorizare sau respingerea autorizarii. La o postare cu eticheta "Gottereau" chiar il vedeam semnand sub viza autorizarii lui Paul Gottereau:

 

Pentru acea cladire, Mandrea facea initial urmatorul referat de respingere a autorizarii : "Se refuza, curtea cladirii nefiind 1/3 din suprafata proprietatii" - referire la faptul ca, atunci, regulamentul interzicea ceea ce am numi azi un "P.O.T. mai mare de 66%".

Trei ani mai tarziu, in Minervei 8, arhitectul Mandrea gandea ca poate incalca regulamentul de constructii pe care ar fi trebuit sa-l stapaneasca la perfectie dupa ce fusese "capul serviciului cladiri" din primarie. Regulamentul interzicea plasarea grajdurilor la strada, cu ferestre spre spatiul public, asa cum desenase el proiectul acestei case. Si uite asa Mandrea s-a vazut la randul sau refuzat in ce priveste autorizarea acestui proiect (AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 16/1893):

S-a facut "decat" casa pana la urma. Si aia, dupa cum vedem, are o fereastra in plus fata de ce desenase arhitectul. Situatia unei erori de desen am mai mentionat-o si in alt caz, al casei vechi din Selari 14 care, desi avea 6 travee, un proiect de la 1900 o reprezenta avand 5. 

Si-am incalecat pe-un proiect si v-am aratat iar cum era defect ...

GALANTARUL DE SAMBATA XIII

Pe strada Lipscani (undeva, nu stiu), un proprietar pe nume Steiner comandase un proiect unui arhitect pe nume Iulius Hraby. Seful serviciului cladirilor, arhitectul George Mandrea viza acest proiect in 1890:

Detaliul galantarului:


sursa: AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 42/1890, fila 225

GALANTARUL DE SAMBATA XII

Daca te lipesti de fatada Palazzo Rucellai din Florenta poti fotografia aceasta eleganta Loggia de Rucellai.

Au ocupat spatiul pentru un comert variabil (am vazut fotografii in care acolo expunea Bang & Olufsen) dar vi se pare ca aface acest galantar simplu e ... simplu?

Foaia de geam este foarte mare dar, mai complicat, fiind in spatele capitelurilor trebuia sa rezolve si o problema de geometrie descriptiva. Si de masuratori exacte. Au fost conditionati de tirantii care impiedica desfacerea boltilor iar boltile au impus decupajul exact al sticlei din partea superioara. Less is more.

Centralizarea regionalizarii sau derapajul politic in cultura 2

Un personaj politic malefic spunea de curand ca nu mai este la varsta pubertatii ca sa creada orice spun niste anume politicieni. De exemplu, se spunea ca au existat deficiente in activitatile comisiilor zonale ale monumentelor istorice care impun desfiintarea acestora. Vreti niste exemple? 

Iata unul de la Iasi: 

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/consiliul-judetean-vrea-sa-demoleze-niste-corpuri-din-maternitatea-cuza-voda~ni9djm 

Sau ce spunea dl. dr. arh. Virgil Pop in urma cu mai multa vreme la Cluj: 

http://www.buzznews.ro/2011/07/01/virgil-pop-custodele-monumentelor-istorice-din-cluj-noi-vrem-sa-facem-urbanism-ca-la-viena-dar-bucurestiul-ne-trage-spre-istambul/ 

La fel pot sa spun si eu ca, la varsta mea, nu mai pot sa cred in coincidente. De exemplu, as putea sa cred ca e o coincidenta ca in prima sedinta a comisiei monumentelor istorice eliberata de "conflicte de interese", in sectiunea sa de urbanism si zone protejate, s-a dezbatut problema Rosiei Montana. La fel as mai putea sa cred ca e o coincidenta ca, dupa ce s-a schimbat guvernul, a fost inlocuit secretarul de stat pentru patrimoniu care, pe problema demolarii Halei Matache, ridicase probleme de procedura si de incalcare a unor principii din domeniul pe care-l avea in sarcina. Coincidenta sta in faptul ca noul secretar de stat a introdus problema Halei Matache la mai putin de doua saptamani de la instalarea in functie, la capitolul "diverse", in dezbaterea CNMI si a smuls un aviz ca sa fie Oprescu in legalitate. Hala s-a dus imediat. In acelasi loc unde e probabil stocata (?) piatra cubica.
Pai nu cred in astfel de coincidente. Mai ales ca vedem in ultima vreme tot felul de alte mici ciupeli legislative pe care unii le mai observa si le anunta dar la care lumea nu reactioneaza, in buna traditie romaneasca, in niciun fel. O chestiune ar fi recenta adoptare a unei legi care vulnerabilizeaza niste zone protejate in ce priveste organismele modificate genetic, motiv pentru care au fost mitinguri de protest uriase in alte tari. Care in principiu sunt mai civilizate decat a noastra. Vedeti insa ca asta se pupa cu diminuarea drastica a timpului in care se poate reactiona la astfel de mitocanii caci exista pe teava un proiect de lege care sa faca acest lucru in raport cu procedurile de evaluare pe mediu! Fireste, o coincidenta. 

Am rugat pe inepuizabilul Acuvio sa ma ajute si sa imagineze cateva combinatii de imagini in relatie cu Cappadocia. A fost generos si s-a orientat si asupra altor situri de patrimoniu mondial UNESCO. Adica am vrut sa vedem daca situatia Rosiei Montana s-ar suprapune peste Cappadocia, oare turcii ar proceda la fel? 

Iata cum ar fi daca turcii ar da de petrol acolo: 

Ce-ar face englezii daca vantul ar fi suficient de bun la Stonehenge? 

Dar daca Iordania ar geme de aur la Petra? 

Pare de negandit nu? Asadar intreb si eu mereu: de ce la Rosia Montana ar trebui sa acceptam asa ceva? Si, mai ales, ceterum censeo ... luxemburghezii si elvetienii sunt printre cei mai instariti oameni din lume in ciuda faptului ca ei nu au nicio resursa minerala si nici macar iesire la mare !