duminică, 13 ianuarie 2013

CASINO si ce mai sunt 100 de mii in ziua de azi

Cum am mai facut si alta data, mi-am autoadresat o leapsa pornind de la postarea unui priete. De data asta inspiratia a fost cartea postala a lui Vlahul care reprezinta cladirea unui casino in Parcul Carol, la 1906.
Am din documentele aflate la Arhivele Nationale - Directia Municipiului Bucuresti, din fondul PMB Tehnic, dosar 9/1877, imaginea unui casino aprobat in februarie 1877 in strada Sf. Ionica. Deci cu putin inainte de declararea independentei. Si aflat intre doua proprietati bisericesti - una a bisericii Sf. Ionica si alta a bisericii Kretulescu. Dupa legile de azi n-ai putea sa faci un casino langa biserica. Atunci nu parea sa fie o problema. Nu cunosc semnatura arhitectului Palatului Eforiei Spitalelor Civile dar acest proiect ar putea sa-i apartina caci semnatura ar sugera ceva destul de aproape de Joseph Schiffer. Iata cum se arata constructia:


Sala avea 7x15 m si n-avea nimic altceva decat spatiul de joc. Nu garderoba, nu buda. Alaturi era cladirea restaurantului, care ar fi stanjenit cumva prispa noului local. Aceasta parea a fi afectata de necesitatile de aliniere a strazii Sf. Ionica deci ar fi urmat a fi demolata. Sala parea ca avea si o soba pe care o numim godin (dupa numele unui fabricant de astfel de sobe din fonta). Acest articol este primul dupa ce am depasit 100.000 de accesari de pagina conform analizei blogger (e adevarat ca accesarile nu sunt prea multe in medie pe luna):
Dupa Zelist, in trei ani am reusit sa ma intorc fix de unde am pornit deci cele 100.000 de accesari nu ar fi avut niciun efect. Adica sunt la fel de iubit ca-n prima zi cum s-ar spune.

 
Cum ar veni in limbaj de casino,  
LES JEUX SONT FAITS, RIEN NE VA PLUS!

20 de comentarii:

  1. Asta mi-a sărit şi mie în ochi, că e doar o sală şi atât... pare mai mult un fel de foişor mai elaborat.

    Ţin minte că am văzut acum mulţi ani pe internet nişte fotografii cu Parcul Carol de dinainte de sistematizare şi mă întrebam unde au dispărut clădirile... :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Multe dintre cladirile din Parcul Carol au disparut chiar inainte de republica pentru ca majoritatea erau aproape butaforii, nu erau facute din zidarie masiva, erau menite expozitiei si nu perpetuarii nedefinite.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am găsit câteva poze de dinainte de sistematizare:

      simplybucharest.ro/wp-content/uploads/2009/06/carol.jpg

      upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/31/Parcul_Carol_vechi.jpg

      miscarea.net/ao-mormantul-eroului-necunoscut.jpg

      media-cache-ec2.pinterest.com/upload/17451517277979698_3WufHFOd_c.jpg

      bucuresti.itbox.ro/poze/trecut/galeria-trei/01.%20Muzeul%20Militar%20%28din%20Palatul%20Artelor%29%20in%20Parcul%20Carol.jpg

      Ștergere
    2. Cu parcul Carol sunt multe. Inclusiv pe Dacoromanica.ro la colectia de imagini. Am contribuit la a determina un concurs de arhitectura pentru reamplasarea mormantului in sensul in care mutarea era de facut precipitat insa l-am convins pe ministrul Iorgulescu sa o facem printr-un concurs. Am si fost in juriul concursului dar, din pacate, din cei 7 membri eu am fost singurul care am vazut castigatoare solutia clasata pe locul 2. Aceasta propunea amplasarea mormantului intr-o formula care amintea de dispunerea originala si nu asa incastrata in treptele din fata actualului mausoleu si care ar fi trebuit sa fie amenajat mai departe, cu tot hemiociclul, pentru a deveni un adevarat memorial al ostasilor cazuti, un muzeu al conflagratiilor noastre militare de la 1877 incoace.

      Ștergere
  3. N-aveau nevoie de buda ... jucau cat ii tinea vezica :)
    La un milion de accesari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru incurajari! Cum ritmul postarilor e mai molcom, nici accesarile nu vor creste prea alert

      Ștergere
  4. Mi se pare un cotet frumos impodobit si... cam atat. Daca nu ar fi fot prevazute acele traforaje, ar fi aratat precum un sopron de pe la defunctii mei bunici.
    PS. Dupa 1 ani si 8 luni de blog, ma aproprii si eu de 100.000 de vizualizari de pagina. Nu stiu de ce, dar persoane din SUA, Germania, Moldova sau chiar China(!) se incapataneaza sa-mi citeasca fituica. Ceva cred ca este putred in Danemarca si ca acele cifre nu-s reale, ca Google nu imi mai arata nici o accesare din Decembrie 2011!
    PPS. Nu ati spus ce parere aveti despre solutia mea de renovare a vechii primarii din Adjud, dupa ce am raspuns la comentariu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Totusi, proportia fatadei este oarecum monumentala caci sunt 5 travee, ceea ce inseamna ca fiecare deschidere are circa 3 metri dat fiind ca dimensiunea interioara a salii era de 15! Asa, la ochi, pare ca usile erau si ele de vreo trei metri inaltime iar cornisa ar fi fost destul de sus, la circa 6 metri. Aproape cat pana la cornisa unei case cu un etaj din epoca.
      Aia din China sau SUA pot fi niste romani cu dor de casa. Si eu am peste 70 de tari ca sursa de accesare, ma gandesc ca la alea la care sunt multi oamenii (deci nu sunt 1 sau 2 accidental intrati pentru vreo poza) probabil ca multi sunt sunt romani. Unul dintre "polonezii" care a accesat blogul meu sunt chiar eu insumi, intrat sa scriu ceva cat eram la Varsovia, de exemplu. Oricum, am si eu aceleasi indoieli in numerele din statisticile astea. Instrumentul Statcounter cred insa ca este destul de eficient, nefiind doar o pura statistica.

      Ștergere
  5. http://2.bp.blogspot.com/-To075_hL50A/T9izEZeP2aI/AAAAAAAAAGY/Ft9VFv4qkh0/s1600/IMG_6979.JPG o poza din timpul lucrarilor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dar panoul domnu' ? ... unde e domnu' panoul? Sigur era mai ieftin :)

      Ștergere
    2. http://2.bp.blogspot.com/-rNB9YJrf3Qo/T6zhanfNzDI/AAAAAAAAAok/mykfeVBsOsU/s1600/SAM_9564.JPG - aici si panoul :)

      Ștergere
  6. Daca in '86 erati in clasa XI inseamna ca n-ati apucat parcul asa cum era el in '50 .Comunistii au lasat parcul asa cum l-au " preluat " de la burghezi : o mini gradina zoologica , un topogan din marmura avand vreo 15 metri inaltime { cred nu mai sunt atat de sigur dupa atatia ani } cateva statui ale unor animale salbatice , statuile lui Dumitru Paciurea ce slava Domnului vad ca sint inca pe pozitiile lor si altele . Multe dintre cele ce au fost in " inventar " au fost distruse atunci cand s-a inceput constructia mausoleului , precum si a betonarii fundului de lac .In orice caz este laudabila munca dumitale pentru scoaterea la lumina a vechiului parc Carol cu imagini si documente . Mi-aduce aminte de vremea cand eram copil , fapt pentru care-ti multumesc . Felicitari si-ti multumesc pentru efort .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere! Nu-mi propusesem neaparat sa aduc imaginile din Parcul Carol in discutie, Vlahul o facuse si apoi completase Bibliotecaru. Dar asa este, unele lucruri s-au pastrat chiar daca au fost relocate. Se spune despre moscheea din parc ca ar fi fost mutata pe amplasmentul actual de la Pieptanari. In realitate configuratia moscheii actuale nu corespunde cu imaginile vechi ale moscheii din Parcul Carol; poate doar minaretul sa fi fost demontat si remontat. Copilaria mea a fost in alta parte, amintirile cu parcul din epoca respectiva sunt si putine si vagi. Am si eu amintirea unui tobogan foarte inalt insa ala de care-mi amintesc eu era in parcul Floreasca, pe langa patinoar. Mi-a rupt turul unor pantaloni caci cred ca era din beton :)
      Dar am si despre Parcul Carol cateva date istorice asa ca poate am sa le si pun pe blog caci sigur sunt inedite.

      Ștergere
    2. Piciorul acelui tobogan mai exista inca, langa actualul local Dines. Putin mai departe ,pe aleea care duce la iesirea de la fantana arteziana, alee strajuita de plopi uriasi datand de la trasarea parcului,era o biblioteca publica. A mai existat un restaurant pe insula, dar a disparut intr-un incendiu. Locuiam in apropiere, la Observatorul Astronomic si imi amintesc de flacarile si scanteile care luminau cerul in noaptea in care s-a intamplat aceasta.

      Ștergere
    3. Si eu imi aduc aminte de un incendiu ca urmare a unui foc de artificii dar nu-mi aduc aminte daca era 1976 sau 1977 si nici cu ce ocazie se organizase in seara aia focul de artificii ...
      Am sa pun saptamana viitoare o imagine a parcului luata din avion in 1927

      Ștergere
  7. Josef Jacob Schieffeleers (1850-1919) a fost un arhitect olandez care a lucrat în ţara noastră începând cu 1870 şi despre care se cunosc puţine informaţii.
    După ce s-a format în Olanda şi Belgia, Schieffeleers a fost trimis în România de antreprenorul Alexis Godillot pentru a se ocupa de lucrările abatoarelor şi halelor comerciale din Bucureşti, Craiova şi Iaşi, fiind implicat însă şi în construcţia căii ferate Ploieşti-Sinaia-Predeal.
    Nu ştim cum a intrat arhitectul în legătură cu familia generalului Ioan Em. Florescu şi cu soţia acestuia, Alina Ştirbey, pentru a le construi vila de la Sinaia între 1874-1875, dar lucrarea l-a propulsat în carieră pe tânărul arhitect. Remarcat de prinţul Dimitrie Ghica, eforul Spitalelor Civile, care aveau în proprietate şi mare parte din terenul pe care se va dezvolta staţiunea de la Sinaia, arhitectul olandez este angajat în 1875 în serviciul Eforiei. Astfel începe o carieră impresionantă atât în Sinaia (Hotel Caraiman, plan urbanistic al staţiunii, parc, vile), cât şi în Bucureşti (Spitalul Colţea, Maternitatea, Palatul Băilor Eforiei). De numele său se leagă şi nenumărate alte vile particulare, precum și clădirea Ambasadei Franței din Piața Amzei.
    Numele arhitectului va fi restrâns la „Schiffelers” în decretul de obţinere a cetăţeniei române, semnat de Regele Carol I în 1885.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult pentru completari! Recunosc ca nu mi-a picat fisa incercand sa deslusesc semnatura. N-am stiut ca arhitectul a avut o activitate atat de timpurie in Romania.

      Ștergere
  8. In trecut, ca si in prezent in Occident, termenul de Casino nu desemneaza un loc in care se desfasoara jocuri de noroc.Ca si inteles este o cladire cu aspect deosebit - de obicei inconjurata de un parc sau care ofera o perspectiva deosebit de interesanta iar in interiorul acesteia se afla o cofetarie sau o cafenea. Nu un cazino. A se vedea la Roma Casino Pallavicini unde se pot tine nunti - mai deosebite, nu mizeriile noastre -, Casino del Bel Respiro aflat in Parcul Villa Doria Pamphilj, Casino dei Principi aflat in parcul Villa Torlonia. Asadar nu va mai ganditi la ce intelegem noi astazi prin acest termen in Romania ci la ce intelegeau inaintasii nostri - mai bine educati decat noi. De altfel Regii Romaniei nu au permis existenta cazinourilor - ca si sali de jocuri - in capitala si cu atat mai putin in spatele Palatului Regal. Pantea Alexandru - Sorin

    RăspundețiȘtergere
  9. Ca si completare la mesajul anterior va mai pot spune ca in spatele Palatului Regal - in anii 30 si 40 - a existat un corp de cladire parte a complexului regal - demolat in anii 60 odata cu construirea Salii Palatului - care se chema Casino-ul ofiterilor Corpului de Garda al Palatului Regal. Cladirea - construita intr-un stil auster chiar si in comparatie cu stilul sobru al Palatului se afla in spatele corpului Stirbey al Palatului Regal. Se poate observa intr-o imagine din anii 60 luata cred ca de pe terasa blocului Kretulescu. Acolo nu se desfasurau jocuri de noroc ci functiona ca si cazarma a ofiterilor avand si un restaurant cu circuit inchis - pentru acestia - iar la subsol se aflau garajele Palatului.Pantea Alexandru-Sorin

    RăspundețiȘtergere