Aflăm ceea ce părea
evident că urmează ca să se întâmple, după cum o arătau de ceva vreme mai multe semne, fie de la PSD, fie de la ALDE. Ne amintim şi de şicanarea experţilor veniţi să facă evaluarea in situ ...
Nişte
căcăcioşi cu o justificare imbecilă au oprit pe ultimii paşi cursul dosarului Roşiei Montane către înscrierea în lista patrimoniului mondial pentru că înscrierea nu avea nicio
emoţie căci exista deja recomandarea favorabilă. Se poate spune că fusese recunoscută
valoarea universală din punct de vedere tehnic, trebuia doar validarea politică.
Nu înscrierea în lista patrimoniului mondial este ceea ce
împiedică exploatarea de la Roşia Montană sau ceea ce ar putea să constituie
vreun motiv de despăgubiri ficţionale de care se tem zdrenţele astea care se
pretind Guvernul României. Chiar dacă nu se înscrie Roşia în UNESCO WHL, tot nu
se poate face legal exploatarea prevăzută de aventurierii care au profitat în
urmă cu mulţi ani de mizeria umană a mediului politic şi administrativ care a
dus la conceperea acestei mişcări în totala daună a intereselor naţionale. Nu
se poate pentru că aşa zice Legea minelor (85/2003) la articolul 11:
Art. 11. - (1) Efectuarea de
activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice,
culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii
naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie
hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă, precum şi instituirea dreptului
de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict
interzise.
(2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, cu avizul autorităţilor competente în domeniu şi cu
stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.
În mod evident, excepţiile de care se vorbeşte la alin. 2) nu se pot aplica monumentelor istorice din moment ce pentru acestea legea spune că nu pot fi desfiinţate, pentru asta ar fi nevoie de procedură d edeclasare care nu face nicidecum obiectul despăgubirilor sau al hotărârilor guvernului. Iar în lista monumentelor, la judeţul Alba, perimetrele de la Roşia
Rezultă că există o
ticăloşie pe termen lung, care ar avea în vedere tocmai ideea că declasarea
respectivă ar fi posibilă. Este limpede că o astfel de declasare ar fi practic
imposibilă fără o ruşine internaţională majoră dacă situl ar fi inclus şi în
lista patrimoniului mondial. Dacă articolul pe care l-am citat (https://www.g4media.ro/exclusiv-guvernul-dancila-a-stopat-procedura-de-includere-a-rosiei-montane-in-patrimoniul-unesco.html) are informaţia
corectă, atunci ceea ce a făcut actualul ministru al culturii este o mârşăvie.
Guvern de zdrenţe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu